RADIO VOCATIV

miercuri, 8 mai 2013

Concursul Național de Poezie Strada Mare Ediția 2013


Concursul Național de Poezie Strada Mare Ediția 2013

Am fost de curând invitat să fac parte din juriul Concursului Naţional de Poezie – Strada Mare, ediţia 2013, având ca temă: Himerele Asfaltului.
Concursul îi invită pe cei care participă să contureze, cu ajutorul versurilor,  contactul cu asfaltul – să transpună imaginaţia în diverse lumi, să scoată la lumină himere care mai de care mai variate, mai mult sau mai puţin originale. Maşinile pot fi transformate, fiecare piesă este interschimbabilă în entităţi, fiecare pas pe asfalt te adânceşte sau te ridică, te introduce poate într-un dans ori se poate transforma în oglindă; asfaltul adună poveştile tuturor trecătorilor, somnul unora & sângele altora, pungi de carton & mucuri de ţigară, urme de urină & smoală. Asfaltul poate da viaţă & o poate lua. 
Decide tu cum vrei să arate himerele asfaltului!
Concurs-Strada_Mare
 
Organizatori:
Strada Mare – marcă înregistrată SC Forma Trading SRL,
Ovidiu Bufnilă – fondator al brandului Strada Mare, scriitor, 
Ștefan Ciobanu – colaborator Strada Mare.

Juriul concursului: 
Ștefan Ciobanu
Marius Surleac
Marian Dragomir
Raluca Neagu
Ovidiu Raul Vasiliu

Condiții de participare:
– concursul este deschis tuturor persoanelor, indiferent de vârstă sau profesie;
– trimiteţi max. 5 poezii care să reflecte tema dată (menționând la subiect ‘pentru concursul de poezie Strada Mare‘) pe adresa de email:  stefanciobanu2004@gmail.com;
- alături de poezii, puneți un C.V. care să conțină: nume, prenume, adresa, numărul de telefon și, eventual,activitatea literară;
– data limită 15 Noiembrie 2013.

Premii:
Premiul I va primi suma de 1000 de lei.
Următorii clasați vor primi cărți oferite de Editura  Litera.
Printre premiile Concursului Național de Poezie Strada Mare va fi și un pachet special de personal branding oferit de Ovidiu Bufnilă.

Parteneri / Susținători :
George Terziu - Cervantes – Revista Internaţională de Cultură

vineri, 3 mai 2013

În atenţia debutanţilor!... ultimul termen de predare 31 mai 2013



Editura  Adenium, cu sediul în Iaşi, Aleea Copou nr. 3, recent transformată din editură de nişă (literatură pentru copii), în editură generalistă, anunţă lansarea unui concurs de debut, pentru patru genuri literare:
       1. Poezie
       2. Proză
       3. Eseu
       4. Bandă desenată & miniatură grafică.
Concursul, care se va desfaşura anual, face parte din strategia editurii de a sprijini autorii încă nedebutaţi în volum.
Concurenţii sînt invitaţi să expedieze prin poştă, pe adresa editurii, manuscrisele pe care doresc să le înscrie în concurs.
Coletul va conţine două plicuri:
-         Unul care va conţine manuscrisul în format print şi electronic (CD, stick etc).
-         Unul care va conţine datele dv. de identificare: nume prenume, adresă, număr de telefon, adresa de poştă electronică.
Atenţie! În locul numelui şi prenumelui, manuscrisele vor fi „semnate” cu un motto, care va fi menţionat şi pe plicul ce conţine datele de identificare.
Manuscrisele sînt aşteptate la sediul Editurii Adenium, pînă pe data de 31 mai 2013, data poştei.
Într-o primă etapă, editura va selecta cele mai bune zece manuscrise pentru fiecare dintre cele patru categorii de opere supuse concursului. Ulterior, cele treizeci de manuscrise pentru genurile propriu-zis literare vor fi supuse atenţiei unui juriu alcătuit din scriitori şi critici literari. Un alt juriu specializat va evalua propunerile din  domeniul benzilor desenate şi al graficii miniaturale.
Pentru fiecare gen din concurs, vor fi declarate cîştigătoare volumele care vor obţine cea mai mare medie a notelor acordate de membrii juriilor. Cîştigătorii vor fi anunţaţi la începutul lunii septembrie.
Tipărirea celor  patru volume declarate cîştigătoare va începe imediat după anunţarea învingătorilor. Volumele vor lansate la Gaudeamus, tîrgul de carte de toamnă de la Bucureşti şi se vor bucura de sprijinul integral al editurii în procesul de promovare – publicitate, serviciu de presă, alte lansări publice. Autorii premiaţi vor primi cîte 50 de exemplare din cărţile lor pentru propria lor activitate de promovare.
În rezumat:
- concurs de debut pentru poezie, proză, eseu, bandă desenată&grafica miniaturala
- termen de expediţie: 31 mai 2013
- Adresa editurii: Aleea Copou nr. 3, Iaşi
Data lansării,
2 februarie 2013

marți, 9 aprilie 2013

o noua editie a Pariului pe Prietenie - 14 martie 2013


armistiţiu - prietenului Vasile Dumitru cu ocazia zilei de naştere

CLAUDIA MINELA- ARMISTITIU

Asculta mai multe audio ambientala

va veni o zi când oamenii din viaţa ta
se vor împrăştia 

copiii se vor închide în cuburile lor albastre
prietenii te vor uita
doar cerul te va însoţi 
punându-te la masa îngerilor 

de multe ori îţi sunt potecă
în pădurea unde-ţi scoţi în lesă singurătatea
la plimbare

suntem doi lupi despărţiţi de haitele lor
străini
într-o lume în care 
nu avem voie să ne dorim altceva

duminică, 7 aprilie 2013

Pariu pe Prietenie, 31 martie - o ediţie dedicată muntelui



Sorin Teodoriu deschide seara ediţiei Pariu pe Prietenie, din 31 martie, cu poezia ,,Cântec fără răspuns’’ de Nichita Stănescu. ,,...De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,/ vârtej de-anotimpuri colorând un cer/ (totdeauna altul, totdeauna aproape)/ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.’’. O voce care mângâie versul, punând în lumină mesajul cald transmis de autor, aduce un omagiu poetului Nichita Stănescu, născut la 31 martie 1933.


,,Ce nebuni eram şi noi’’ este următoarea poezie citită de Ştefan Ciobanu înainte de a invita pe scenă Trupa pop- rock ,,Micul Paris’’- Luminita Maria (voce), Dorin Munteanu (chitara, voce), George Marinescu (tobe/percutie) si Onu Pavelescu (chitara, voce, violoncel a cărei membri au reuşit să cucerească publicul tânăr, numeros, printr-o interpretare de exceptie. ,,te salut tinereţe-n adidaşi, te salut generaţie-n blugi ’’este refrenul primei  melodii cu un ritm dinamic preferat de  publicului aflat în Mojo Club. 



,,Tablou’’ este titlul primei poezii aparţinând tânărului poet Ionuţ Petraru,  unul dintre invitaţii serii despre care aflăm că s-a născut în Odobeşti, că a terminat Liceul Economic din Focşani, iar în prezent este student anul II la Facultatea de Jurnalism, Bucureşti, şi activează pe diverse site-uri literare. Ionuţ Petraru mărturiseşte că evenimentul Pariu pe Prietenie i se pare ,,activ, plin de artă, plin de muzică şi poezie’’ şi nu crede că-i lipseşte nimic.  ,,la capătul nopţii’’,’’rutină’’ ‚’’sinceritate’’ sunt câteva dintre  poeziile care au rezonat cu publicul, aplauzele fiind dovada reuşitei cuvântului mister.


Din nou moment muzical, de această data este invitat pe scenă tânărul folkist Claudiu Tasbac. Începe prin a cânta melodia din repertoriul folkistului Vasile Şeicaru- Antiprimăvara.

,,cum vezi tu poezia?’’ o întreabă Ştefan Ciobanu pe Raluca Neagu, înainte de a o invita să ne citească din creaţiile  ei: ,,văd poezia un mod de a şopti lucruri, un mod de a îndesa oamenii în versuri, un mod frumos de a te exprima şi de a lăsa ceva în urma ta’’, răspunde Raluca. Ascultăm ,,post scriptum’’ o poezie replică la una dintre poemele lui Ştefan. În ultima vreme această scriere a replicilor lirice se practică mult în grupul nostru de prieteni. Rezultatele  sunt minunate.  Raluca Neagu ne- a citit un fragment din proza scurtă ,,Ania’’, proză ce-i aparţine.


Venit din Braşov,  grupul folk Om bun, format din trei membri: Teodora (voce), Mihaela (vioară) şi Codruţ Beleaua(chitară şi voce) s-au impus printr-o interpretare originală, melodii folk  de munte care aduc prin versuri şi muzică atmosfera de bucurie a întâlnirii cu muntele, unde oamenii îşi încarcă bateriile respirând natura, frumuseţea  ei. Este remarcabil faptul că versurile melodiilor sunt create de Teodora Beleaua, versuri sensibile în care natura este la ea acasă. ,,Iubesc pietrele care spun că şi eu voi cânta într-o zi...’'.


Născut la 14 ianuarie 1991, în Bucureşti, stundent al Universităţii Petrol şi Gaze din Ploieşti şi al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, tânărul poet Mihail Setelecan doreşte să se specializeze în domeniul evenimentelor  culturale, promovarea şi organizarea acestora. Aflăm de la Mihail că mama sa se numea Veronica Miclea, nume aproape identic cu cel al iubitei lui Eminovici. Numele său nu este ales aleatoriu, el purtând numele marelui poet, Mihail. Probabil că nimic nu e întâmpător  dacă ne gândim că Mihail Setelecan scrie poezie, numele mamei sale este foarte asemănător cu cel al iubitei  poetului iar ziua de naştere a celor doi  este foarte apropiată, Eminescu născut la 15 ianuarie, Mihail la 14 ianuarie. Dar să lăsăm aceste coincidenţe şi să mergem mai departe, relatând cursul evenimentelor. Mihail citeşte câteva poezii din creaţiile proprii.


Elena Crimson, o voce puternică, persuasivă, nu rămâne datoare talentului, reuşind, printr-o interpretare proprie, să-l evidenţieze, trasmiţând publicului emoţie prin profunzimea glasului ce poartă  amprentă personală. La doar 19 ani, Elena Crimson, elevă la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti, interpretează piese extrem de grele din repertoriul marilor cântăreţi. Sorin Teodoriu pune câteva întrebări tinerei de la care aflăm că ,,a început să cânte, de când a început  să vorbească’’. Ne mărturiseşte că vocea şi talentul le-a moştenit de la tatăl său care este preot. Debutul l-a avut în Piteşti într-un grup folk coordonat de domnul Tiberiu Cărăbuş apoi drumul ei se îndreaptă către Sibiu unde a cântat alături de o trupă rock. ,,locuiesc la un cămin, în fiecare joi se face seara chitarelor, ne-adunăm mai mulţi cu chitarele, n-avemfoc, n-avem lemne, dar avem chitarele şi cântăm...’’. Frumoasă iniţiativă, frumos suflet. Îi doresc succes!


Au urmat momentele  open stage, Victor Ciobanu, Radu Andrei Popa, cu poezii  având ca temă muntele, provocarea din acea seară.


,,Bună seara, bine v-am găsit! Venim cu drag la Bocancul Literar, un loc de suflet...păcat că n-o putem face mai des’’, spune Titus Constantin înainte de a începe să cânte alături de Iulia Em.  Iulia ne-a fascinat cu vocea sa sensibilă. Repertoriul  ales, a avut ca tematică muntele cu frumuseţea şi misterul lui. Titus Constantin citeşte o poezie scrisă de el -,,Valea lui Stan’’- inspirat fiind de locul care a dat numele poeziei, un loc aflat în munţii Făgăraş, de o frumuseţe rară. Titus Constantin şi Iulia Em,  două voci speciale, pe care le-aş asculta fără încetare, au angrenat şi publicul în interpretarea pieselor.


,,SOAREnDAR din partea trupei CALEnDAR, sufletelor dragi’’ este salutul lui Marius Mandai şi Lucian Ştefan, cei doi filkişti, indrăgostiţi de munte, membri formaţiei CALEnDAR ce ne dăruieşte momentul muzical dedicat tuturor  montaniarzilor, printre care mă număr şi eu, cea care în urmă cu muuult timp a avut curajul să facă un treseu destul de greuţ, Jepii Mici, fiind însărcinată în luna a cincea. De aceea, în prezent, fiul meu scormoneşte la pas potecile munţilor de câte ori are ocazia. Lucian Ştefan face un anunţ important privind lansarea de carte de la Braşov a scriitoarei Ileana Vulpescu şi îi invită pe cei interesaţi la eveniment. ,,Raiul,  o melodie gălăgioasă’’, spune Lucian, face parte din repertoriul trupei ,,Om bun’’ şi este cântată de trupa CALEnDAR  împreună cu prietenii aflaţi în sală. Suntem încântaţi de vestea transmisă de Lucian care ne anunţă că în curând va lansa un volum de versuri. Îi dorim succes şi sper, ca cititor inrăit de poezie, să găsesc în versurile  lui spiritul muntelui,  aşa cum se regăseşte în toate melodiile trupei CALEnDAR. ,,Frământare’’ este titlul poeziei manifest care aminteşte celor ce vor ca o parte din România să aparţină altor minorităţi, că aici este pământul nostru şi îi îndeamnă să se trezească :,,Treziţi-vă, până nu ne-om trezi noi!/ Căci v-am primit la masă-n rugăciune,/ Iar de ne-ntindeţi rana la nevoi,/ Veţi învăţa plângând ,,Deşteaptă-te române!’’. O surpriză plăcută acest moment poetic ad-hoc - Lucian Ştefan pe care-l felicit cu această ocazie.


Mihail Setelecan aduce următorul moment liric – Romulus Vulpesc- citind o poezie impresionantă dedicată Tatianei Stepa ,,statuile nu cîntă, statuile nu scriu,  dar ele ştiu ce ştiu’’.


,,sunt tânăr doamnă, tânăr, de aceea nu te cred... sunt tânără doamnă, buna seara!’’ îşi începe micul spectacol, şi nu exagerez când spun asta, ,,copila’’ Ana Teodora, o explozie de lumină, optimism, zâmbete, dinamism, poezie, muzică, actorie, simpatie, într-un cuvânt – viaţă. Ana Teodora ne dăruieşte momente din lumea folkului îmbinându-le cu poezie recitată impecabil.  Glumeşte şi interpretează cu o generozitate şi bucurie demne de invidiat iar naturaleţea şi spontaneitatea ei au  cucerit publicul. Vocea Anei Teodora se mulează pe orice gen muzical. Aplauze, aplauze, aplauze!


 ,,Mă bucur că în această seară nu am uitat de Mircea Ivănescu, Romulus Vulpescu, Nichita Stănescu, Tatiana Stepa’’, încheie Ştefan Ciobanu, mulţumind invitaţilor şi pubicului minunat, aflat în număr mare în acea seară specială, dedicată muntelui.


Încă un pariu câştigat cu oameni frumoşi pe care-i aşteptăm cu drag şi cu altă ocazie.
Ave tinereţe, ave prietenie!





marți, 2 aprilie 2013

Îngerii din Moscopole. Exilul - autor Catia Maxim - cronică eveniment


,,… fără a fi o specialistă în istorie, mi-am dorit să aduc în atenţia  cititorului de limbă aromână şi a celui de limbă română câteva întâmplări şi evenimente ce-au răscolit  Balcanii în perioade mai mult sau mai puţin îndepărtate. Ele încă fac să sângereze  şi astăzi  răni nevindecate. ‘’ (Catia Maxim) 

Joi, 28 martie 2013, la Garlic Pub, Bucureşti,  a avut loc lansarea romanului ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’, autor  Catia Maxim, Editura Tracus Arte.

Au luat cuvântul  domnul  Ioan Cristescu,  editorul  Tracus Art, Cornelia Maria Savu, poet,  jurnalist, critic,  Aurica Piha, membră a  Societăţii Culturale Aromâne. 

Domnul Ioan Cristescu deschide  evenimentul afirmând despre  romanul ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’: ,,Am ales să public cartea Catiei Maxim din două motive: în primul rând pentru că avem nevoie de roman istoric ... care înseamnă  documentare, pasiune pentru subiect,  înseamnă cunoaşterea istoriei foarte bine, ... etnologie,  folclor,  mentalitate;  în al doilea rând, Catia Maxim este un autor consacrat şi mi-a dovedit,  încă de la primul roman pe care l-am pubicat- ,,Între timpuri’’ – până la primul volum - ,,Îngerii din Moscopole’’ - că stăpâneşte arta prozei ... o proză foarte bine documentată şi foarte bine condusă...’’.  În continuare subliniază faptul că cel mai important lucru al unei naţii este să aibă onoare, iar  Catia Maxim a surprins foarte bine această tipologie a onoarei   aromânilor.


Doamna Cornelia Maria Savu  vorbeşte despre romanul istoric revenit în actualitate şi subliniază faptul că, deşi nu  este istoric, Catia Maxim reuşeşte, printr-o documentaţie bine pusă la punct,  să aducă prin  cartea sa  istoria unei colectivităţi, a unor oameni care trebuie să-şi dovedească trecutul,  să-şi dovedească faptul că există.  Mai aminteşte despre distrugerea  oraşului Moscopole şi  exilul oamenilor de acolo,  spunând că faptele  relatate în cele două romane,  reprezintă o  foarte bună priză la istorie la document. ,, ... Catia Maxim încearcă să fie prozatorul, autorul obiectiv,  care să nu ocolească momente spinoase ale istoriei neclarificată până astăzi, în totalitate, chiar de specialişti ...se remarcă  ideile nobile, acelea de păstrare a identităţii, de a fonda o asociaţie care să vorbească lumii despre tragedia de la Moscopole păstrând  vie istoria armânilor  în lume ... cartea Catiei Maxim este  un roman cu deschidere , un roman cu final deschis, cum ar zice Umberto Eco,  este o lectură plăcută,  a cărei continuare o aştept  cu  foarte mare interes’’.  Cornelia Maria Savu încheie prin a felicita autoarea  pentru reuşita  romanului.

Aflăm de la doamna Aurica Piha, jurnalist  şi membru al Societăţii Culturale Aromâne,  că - ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’ - este o continuare a cărţii lansate în urmă cu un an,  un sacrificiu, o poveste de dragoste despre doi tineri care mor pentru vatra lor. Dumneaei  aminteşte despre  semnificaţia ,,Cârligului Latinesc ’’ aflat pe coperta romanului, creaţie aparţinând artistului aromân, sculptorul  Mihai Tugearu.  Ne vorbeşte despre armânii din Moscopole, oraş  spulberat de ienicerii lui Ali Pasha care  şi-au păstrat tradiţia, obiceiurile,  muzica, anumite expresii, etnografie,  port,  tot ce ţine   de rădăcinile unui popor puternic  ce  renaştere prin însăşi istoria sa, un popor care din cauza războaielor balcanice s-a risipit în patru state : Serbia, Grecia, Bulgaria şi Albania.  


Catia Maxim citeşte un fragment din romanul său, după care mulţumeşte tuturor celor  de la Societatea Culturală  Aromână care au ajutat-o cu documente, cărţi şi alte materiale necesare în realizarea romanului .
Am ascultat cu plăcere cântecele interpretate de un ansamblu  armânesc, melodii  specifice comunităţii depre care tocmai am aflat câteva lucruri frumoase.  Abia aştept să citesc romanul,  pentru a descoperi mistere  despre tradiţia şi istoria acestor  oameni paşnici şi frumoşi,  alături de care convieţuiesc de când mă ştiu.
Catiei Maxim îi doresc  inspiraţie şi pentru  noul roman, cititori mulţi! 

 

O carte, odată scrisă,
Nu produce imunitate la scris.
Te vei îmbolnăvi de microbul
Cărţii următoare.
Şi tot aşa...
Ca o veşnică stare de gripă,
Cu un milion de rădăcini
De microbi.
(Marin Sorescu - Bolnavi de carte)

Bine punctat ...escule!





duminică, 31 martie 2013

Costel Macovei din seria ,,Casa bunicilor'' - fumul


COSTEL MACOVEI - casa bunicilor - astazi fumul - voce C&M

Din casa bunicilor      de Costel Macovei 
 ...astăzi fumul


în nopţile zgribulite, Buna descânta cenuşarul

după care sufla spulberând părerile de rău rătăcite

apoi se apuca să construiască tronul cel mic

învelit ca o arcadă de sala tronului

şi uite aşa, pleca ea de la aşchii şi ţincuşe

proptind cerul cenuşii cu un butuc trainic şi curajos

culcuşea între trepte trupul uscat iască

umbrit de o boare de ulei

şi cu paşi socotiţi şi tremuraţi

strămuta lumina din candelă către tronul de domnie

la-nceput lumina se prefăcea că leşină

iar Buna îi făcea vânt uşurel, aşa ca de alint

până ce Domniţa deschidea ochii jucăuş

şi începea să sară alergând de colo colo

atunci Buna mă îndemna s-o-ncerc

suflându-i ghicitori la ureche

şi eu o-ntrebam şi ea-mi răspundea-îmbujorată

săltându-se să-mi sărute vârful genelor

atunci Buna închidea uşa iar fumul scăpat din lanţ

dădea ocol până nimerea hornul şi o lua pieptiş, strecurat, până sus

de unde îşi dădea drumul în hăul întunecat

trăgând toată lumea după el

până în preajma moşului cel lipicios

şi la gene pofticios.


eu alunec, adulmecând fuior de tămâie, străbat calea visului

până hăt, dincolo de marginea cerului

de unde, zicea Buna, începe împărăţia lui Dumnezeu

şi pentru că-i plăcea şi lui mirosul de cetină şi lemn curat la suflet

(Buna spunea că El nu suferă minciunile şi d-aia nu strica fumul cu arsură de ziar)

lăsa iarna porţile cerului deschise să audă lemnul prevestind naşterea şi arsura din inimă

iar în nopţile când îi mai trecea năduful, stelele se arătau fără frică fulguind a poveste

şi a jăratec trosnind şi-nvârtindu-se-n loc, făcându-şi culcuş de cenuşă

în nopţile zgribulite fumul ţese potecă de la cer la pământ

luna bate sfioasă-n geam, candela face semne

Buna se lipeşte la pământ ascunzându-se o dată, şi încă odată şi încă mult

visele se-ndemneamnă la joacă alergând fumul

destrămându-i pânzele




Noi apariţii editoriale - Spirala Cunoaşterii - revista oamenilor inteligenţi



SPIRALA CUNOASTERII
A  apărut numărul 2 al Revistei Spirala Cunoaşterii, revistă cu un bogat conţinut  aparţinând tuturor   domeniilor,  începând cu relaţii internaţionale,  cultură şi încheind cu literatură.
Mă voi opri la cel din urmă segment, literatura.  Am citit poezie şi proză aparţinînd membrilor  cenaclului ,,Orfeu’’,  Biblioteca  Nicolae Iorga, Ploieşti şi al Cenaclului Literar ,,Atitudini’’, patronat de Casa de cultură I.L. Caragiale din Ploieşti. 

Silvian David, un poet tânăr, aduce prin poezia sa lejeritate în exprimare, o ironie discretă  şi noutatea unei structuri compoziţionale nemaiîntîlnite, prin realizarea  unor  versuri cu ritm sacadat, folosind  forma  fixă şi  o măsură a versului neobişnuită, de  25 de silabe, în prima strofă, ca un val puternic  după furtună, ca apoi măsura versului să se retragă pe nesimţite, la 11-12 silabe, fără a afecta muzicalitatea  lirică. Un stil inconfundabil  ce păstrează o parte a prozodiei, excepţie făcând doar măsura versurilor,  între strofe, neconstantă, care nu deranjează în lecturare.  Limbajul folosit este cel al unui scriitor cu un bagaj puternic de cunoştinţe care ştie să jongleze cuvintele, pentru a impresiona artistic, astfel încât rafinamentul intelectual, evident, să nu eclipseze limbajul colocvial,  prin care sunt exprimate câteva idei  din viaţa cotidiană.  ,,Latent, molfăitor prin definiţie,/ Cel care are grijă să mai scoată capul din sistem/ Trăieşte în versuri, în proză, nu-i pasă de  calviţie,/ Ci el se simte tânăr, şi da, e tânăr şi boem!’’. ( Cu vânt înainte)

,,Într-un oraş necunoscut ’’, autor Nicoale Costea Teleajen, este un  poem impresionant prin folosirea simbolurilor  ce marchează drumul către nefiinţă a omului,  care işi simte sfîrşitul, trecând prin filmul memoriei  viaţa cu momentele ei importante, cu oamenii apropiaţi deveniţi  în timp doar  amintire.  Sentimentul singurătăţii este receptat  ca o apăsare, ducând la împăcarea cu sine, la acceptarea sfârşitului şi retragerea în  oraşul ,,...necunoscut îi zice/ Oraş în care stau de veci/ Cei care vin de veci aice/ Ca să adoarmă-n luturi reci!’’.

Marian Dragomir îl intervievează pe scriitorul basarabean Leo Butnaru, unul dintre ambasadorii lirismului de peste Prut ,  de la care aflăm despre implicarea domniei sale în  literatura  modernă contemporană.  Domnul Leo Butnaru este membru al juriului  festivalului ,,Argothica’’, autorul volumelor ,,Avangarda rusă. Poezie’’ şi ,,100 de poeţi ai avangardei ruse ’’ publicate la Constanţa şi Iaşi,  precum şi ,,Avangardei -  jertfa Gulagului’’ care include  circa 230 de autori. ,,Fiecare poet are admiratorii şi detractorii lui, dacă eşti important trebuie să ai şi cei care aduc critici mai mult sau mai puţin constuctive.’’ încheie interviul Leo Butnaru.
Articole intereseante despre ultimele noutăţi din toate domeniile culturale aflaţi cititind ,,Spirala Cunoaşterii’’‚’’revista oamenilor inteligenţi’’. 


Apariţii editoriale - Revista Atitudini - Ploieşti



Casa de Cultură ,,I.L.Caragiale’’ a Municipiului Ploieşti, a lansat un nou număr al  Revistei  Atitudini, al cărei cofondator este domnul Ion Stratan.  Răsfoiesc revista şi găsesc  multe articole de suflet  care omagiază scritori români de valoare – Mihai Eminescu,  I.L. Caragiale,  Nichita Stănescu .
Am citit cu interes  articole  ce vizau viaţa culturală ploieşteană, interviu cu  scriitoarea Ileana Vulpescu,  realizat de Marian Dragomir. Aflăm despre autoarea  romanului - ,,Noi, doamnă doctor, când o să murim?’’- că şi-a lansat cartea în Bucureşti, în luna ianuarie, la Librăria ,,Mihai Eminescu’’.  La întrebarea lui Marian Dragomir cu privire la titlul romanului,  autoarea  răspunde  că acesta  reprezintă replica unui personaj autist care este obsedat de moarte. 
Salut iniţiativa organizatorilor Concursului Judeţean de recitări - ,, Ca un Luceafăr am trecut prin lume’’ -  ediţia I. Tineri adolescenţi,  apropiaţi de poezie,  au reuşit să câştige diverse premii.
Remarcabil mi s-a părut şi materialul semnat de  Miron Oprea , despre Dostoievski şi  surorile Krukowski,  material ce devoalează  sentimentele  profunde ale fermecătoarei  savante matematiciene,  Sonia  Krukowski , pentru  marele scriitor îndrăgostit de sora sa,  Anna. 
Am  descoperit  cu plăcere un articol semnat de Călin Derzelea, despre  Revista  Atitudini,  prezentată de  Claudia  Minela  în Club Mojo, la Pariu pe Prietenie.  Le  mulţumim,  atât  poetului Călin Derzelea cât şi Revistei  culturale Atitudini  din  Ploieşti, pentru  articolul dăruit echipei  Pariu pe Prietenie. 
Revista nu a neglijat nici domeniul  picturii şi al sculpturii. Am găsit în paginile acesteia  şi imagini ale unor tablouri semnate de artista  Florica Ionescu, membru UAP – Filiala Ploieşti - şi sculpturile artistului George Mihai Vasilescu,   Lira şi Ancora.
Las cititorii să descopere conţinutul  celorlalte   articole de interes cultural, lecturând  întreaga revistă ,,Atitudini’’,  o revistă cu o echipă  dinamică ai cărei membri iubesc  arta contemporană,  indiferent de  haina pe care aceasta o îmbracă, promovând-o   prin articole  strânse în  oglindă fermecată ,,Atitudini’’.
Felicit întreg colectivul  acestei reviste.  Cât mai mulţi cititori!
Ave, prieteni!



Share |