vineri, 17 mai 2013

Clara Margineanu - Povesti, semnificatii, armonii

Pariu pe Prietenie un stup al noilor aparitii

joi, 16 mai 2013

Sonete din carne vie - Mirela Lungu

Toamna asta citim Kafka- Bianca Dobrescu

Mantaua lui Gogol (revistă trimestrială de literatură, artă şi cultură) & Ibovnice cu ochi de Maramureş - proză scurtă (Mihai - Haifa Traista)

Noi şi pădurea, la lupta cea mare

Ioan Marian

Vineri, 10 Mai 2013 15:26

Nu mai ţin minte cum arătau pădurile de pe aici pe vremea când eram mai mult daci şi mai puţin... ce om mai fi acuma. Mă uit, însă la cum arată acuma. Oare ce le-o fi fãcut să ajungă aşa? Pe vremea aia, pădurile erau alcătuite din copaci care înţelegeau să se lase sacrificaţi pentru a deveni baraje în calea năvălitorilor, sau adăposturi pentru cei care îngrijeau pădurile, sau plute. Sigur, acceptau ei să devină şi lemne de foc, dar atunci se revolta ceva în ei astfel că, dacă le cădeai în flăcări, te cam prăjeau.

Dar acum? Acum, după ce au trecut pe aici ba romanii, ba hunii, ba leşii, ba ruşii, ba grecii, ba turcii, iar ruşii, apoi nemţii şi iar ruşii, iar acum au venit, în sfârşit, şi americanii, acum, zic, cu ce păduri ne-am ales? Că dacă te uiţi mai atent vezi că mai sunt câţiva copaci scorburoşi, din care nu prea mai poţi scoate nimic, iar restul copacilor sunt din ăia din care nu se pot face decât ... cozi de topor. Iar ăştia nu fixează nici solul, nu ţin nici torenţii de ape, nu fac nici umbră şi nici măcar nu dau frunze care să îngraşe solul. Aştia doar cad peste tine când ţi-e lumea mai dragă. Incerci să te adãposteşti lângă unu şi te trezeşti descoperit. Dacă vrei să-ţi faci acoperiş din el, te trezeşti că-ţi plouă-n casă. Plută? Fii prudent, că te duci la fund cu pluta făcută din ei când nici nu te aştepţi! Lemne de foc? Păi îţi scot ăştia un fum de nici nu mai poţi respira. Cozi de topor, atât se poate face din ei. Si, uneori, şi beţe d-alea pentru steaguri. Beţe care, dupã defilare, sunt folosite la cotonogirea „ălorlalţi".

Cam asta s-a ales din pădurile dacilor, acuma când noi am devenit... ce-om fi devenit.

Hai la lupta cea mare!

A devenit aproape un lait-motiv al zilelor noastre afirmaţia că politicienii fură. N-am auzit despre nici unul zicându-se altceva. Nici măcar despre acela „sărac dar cinstit". Şi lu ăla, tot hoţ şi bandit îi zic unii şi nu sunt puţini. Dacă eu mă număr sau nu printre cei ce zic despre politicieni că nu i-ar interesa decât cum să-şi sporeascã averile? Bine-nţeles! Numai că pe mine nu mă miră, ba chiar asta mă şi aştept să facã. De ce? Păi nu se află România în etapa trecerii de la proprietatea socialistă la proprietatea privată? Şi cine avea în România proprietăţi din care să se poatã fura pentru a se putea constitui proprietăţi private? Căci Vest sălbatic la noi nu prea se găseşte, nici indieni cărora sã le întinzi pielea pe băţ şi să le iei pãmântul. La noi, numai statul avea proprietăţi. Numai statul, că amărăştenii n-aveau, ei doar construiau socialismul, nu-l şi mulgeau! Si cine poate fura de la stat, care are poliţie, are justiţie, are procurori (observaţi că procurorii nu fac parte din justiţie!), are jandarmi, are... dar ce nu are? Numai guvernanţii, nu? Că ei, fiind chiar statul, nu sunt opriţi nici de lege şi nici măcar de jandarmi. Aştia, adică jandarmii şi justiţia şi procurorii, îi prind doar pe ţiganii care fură şină de cale ferată, pe babele de la ţară care-şi fură una alteia ouăle de sub găină să nu leşine de foame şi pe alţii cam tot aşa. Atunci, cine să-i oprească? Poporul!?! Haida, de! Ce treabă are poporul cu ăia care fură en-gros? Pe popor îl interesează să-i mai rãmână şi lui câte ceva de ciugulit. Numai că o anumită parte a populaţiei nu prea e de acord să fure numai „ăia". Şi s-au apucat şi ei de furat. Au pus mână de la mână, s-au organizat, au atras nişte judecãtori, nişte poliţişti, nişte procurori, nişte paznici de puşcării, nişte medici, chiar şi nişte politicieni nemulţumiţi că ei nu ajungeau la caimacul ăla mai gros, şi şi-au tras clanuri. Mamă, ce furie i-a apucat pe politicieni când au văzut că au concurenţă! Să-i fi văzut cum au început să-şi dea la geoale furioşi (am zis, la geoale, nu la geoane!), să se demisioneze între ei, să se acuze, să se ameninţe, să-şi pună ţărânã în cap, să dea afară poliţişti, medici, avocaţi, şefi de puşcării! Dar toate astea s-au petrecut numai pe ecranele televizoarelor în faţa cărora stă populaţia cu sufletul la gurã. Si ce se-ntâmplă între timp, „afară", nu „pe ecrane şi-n ziare"!?! Continuă, şi încă în ritm înverşunat... constituirea proprietăţilor private! Adică... exact! Nu m-aş mira ca într-o bună zi, aceşti luptători pe frontul constituirii proprietăţilor private din proprietatea statului, din ambele tabere, să facă un miting de protest împotriva celor ce le zic hoţi. Si ce ar cânta ei atunci: Hai la lupta cea mare,/ Hoţ cu hoţ să ne unim/ Proprietatea a mai mare/ Să ne-o zămislim!
"
Parcă-i aud pe unii dintre ei, după ce le spune cineva ce am scris, că ei nu citesc: „Ia uite-l pe criptocomunistu' ăsta! E împotriva proprietăţii, a democraţiei! Huuuooo, 're-ai al dracu' de bolşevic!

miercuri, 15 mai 2013

,,Oman,, - Camelia Iuliana Radu - Lansare de carte în Rotonda Muzeului Literaturii Române

A fost odată o fetiţă care imediat ce a invăţat a scrie s-a simţit liberă, pentru că gândurile ei se transformau în păsări colibri şi se aşezau stoluri, stoluri, pe hârtia dictando, făcând-o să viseze. Odată cu timpul, păsările colibri îi dădeau puteri magice. fetiţa se transforma când în prinţesa deşertului, acolo unde apa avea greutatea aurului, când în regina împărăţiei colibri, tărâmul cuvintelor liră.

Această poveste mi-a fost inspirată de poeta Camelia Iuliana Radu, care, întrebată fiind de când a început să scrie, a răspuns veselă că o face încă de pe vremea când a învăţat să buchisească alfabetul. Le-a spus părinţilor săi că se simte liberă scriind.

O zi însorită de sâmbătă, 11 mai 2013, la Muzeul Literaturii Române, într-un cadru festiv, a avut loc o nouă lansare de carte - volumul de versuri ,,Oman’’, Editura Karta- Graphic 2012, autor Camelia Iuliana Radu. O mână de oameni, pasionaţi de poezie s-au întâlnit petrecând câteva ore împreună.

,,Am aflat de la autoare că această carte este în curs de traducere în arabă, că va fi lansată în Oman’’ spune doamna Cornelia Maria Savu, poet şi critic literar.

Cel de-al doilea invitat, domnul Traian T. Coşovei ia cuvântul subliniind câteva calităţi ale acestui volum. ,,Calitatea poeziei e de o profunzime care te pune pe gânduri, până la versurile scrise în stil haiku , grafica aparţine tot autoarei şi este sugestivă. M-a impresionat foarte mult ultimul desen … e foarte greu să desenezi o corabie… dincolo de mottoul inspirat pe care autoarea şi l-a ales <<pentru unii viaţa este luna pe cer, pentru alţii, o oază>> , mă interesează acel ,,cuvânt înainte’’ aparţinând lui Oman care scrie: <<sentimente stranii şi imagini strălucitoare mă pătrund când îi citesc poeziile şi învăţ despre ţara mea, ca şi când nu aş fi omanez … vânturi aspre, cu ţinuturi aride, se desfăşoară prin faţa ochilor mei şi călătoresc prin ţara mea ca şi când nu m-aş fi născut aici>> … mă aşteptam să fie ceva liric, note de călătorie, nici pomeneală. Poezia doamnei Camelia Radu are o profunzime aparte. În primul rând e foarte personală …’’. Traian T. Coşovei exemplifică citind şi comentând poezia ,,nu am spus tot’’, apoi face o introducere a lecturilor filigran, scrise in spirit haiku, descoperite în volumul de versuri, aducând în discuţie acest stil concis despre care spune că este împărţit pe categorii, având ,,şcoli de gândire diferite’’. ,,unul dintre haiku-urile mele favorite aparţine unuia dintre cei mai mari maeştri ai genului care sună cam aşa <<uite un licurici am vrut să strig dar eram singur>>. Alege câteva asemenea telegrame lirice din cartea Cameliei Radu citind şi comentând imagini speciale: ,,dune de catifea linişte neatinsă* păsările au fugit sub cortul cerului’’. Continuă prin a vorbi despre poezia citită, o poezie scrisă despre un om care a trăit o perioadă de timp într-o ţară ciudată, Oman, departe de casă, o ţară care a impresionat autorul prin frumuseţea şi spiritualitatea omanezilor, vorbeşte despre sufletul acelui om. ,,Mă îndreptăţesc să spun că este o reuşită editorială, nu numai pentru partea frumoasă, grafică, dar şi pentru conţinutul profund al versurilor domniei sale. Îi doresc succes!’’, încheie scriitorul , după care dă cuvântul ultimului invitat al evenimentului, Ştefan Doru Dăncuş.

Acesta subliniază modestia autoarei care a stat ,,într-un con de umbră’’ a cărţilor ei, apărute până în acel moment. Aminteşte despre contribuţia Cameliei Iulian Radu la proiectul ,,Întoarcerea poetului risipitor’’, demarat în urmă cu un an, proiect ce reuneşte condeie de valoare ale versului scris în formă fixă. ,,C amelia Iuliana Radu şi-a depăşit starea de latenţă benefică, din moment ce a reuşit să intre în atenţia publicului cititor... vă recomand şi eu cartea cu cel mai mare drag, pentru că înainte de a fi un fel de exuberanţă, de exotism, este o carte care exprimă interiorul omului care a scris-o...’’. Continuă să vorbească despre preocupările scriitoarei, despre implicarea acesteia în viaţa culturală românească.

Ultimul cuvânt l-a avut autoarea cărţii care povesteşte istoria acestui volum de versuri. A cunoscut Omanul, o ţară arabă situată în sud-vestul Asiei, cu ocazia unei vizite făcute soţului ei, angajat acolo pentru o perioadă. ,, este un loc în care nu poţi decât să te auzi pe tine, atunci începi să înţelegi cine eşti, ce vrei. Tot ce-a fost istorie, educaţie, este în afara ta şi începi să vezi cine eşti cu adevărat. Am fost mişcată de frumuseţea acelor locuri’’. Scriitoarea mărturiseşte că omanezii sunt foarte atenţi cu tot ce le aparţine. Un lucru, fie el cât de neînsemnat, un lampadar, înainte de a-l pune pe stradă trebuie să fie frumos. Clădirile îmbină tradiţionalul cu modernul - ,,totul are această componenţă a frumuseţii’’ . Paralela făcută între cultul şi grija pentru armonie a omanezilor, care respectă orice urmă a naturii, dăruită de Dumnezeu şi ignoranţa românilor pentru mediu, a fost impresionantă. ,,...îmi venea să plâng când vedeam grija omanezilor pentru natură, pentru darurile ei, acolo unde un fir de apă ieşea din stâncă, ei acţionau imediat, construind o ţâşnitoare pentru ca oamenii să beneficieze de ea ... iar eu care veneam dintr-o ţară a izvoarelor , o ţară unde există munţi şi păduri extraordinare, aveam în minte imaginea contrastantă a pădurilor actuale de peturi ...’’.

A urmat un grupaj de poezii lecturat de Camelia Iuliana Radu. Mi-au reţinut atenţia versurile:

(Marele deşert) ,,...soarele dansa meticulos iar eu gustam din pâinea tăcerii/ şi beam din ziua fierbinte o poveste în care noaptea/ va coborî peste miezul pârjolit al pietrei desfătându-l/şi cine ştie câte ere vor năvăli deodată/ câte glasuri de bărbaţi rătăcitori se vor aduna lângă foc şi câte lumi înviate vor lumina dunele sub stelele necunoscute/când voi bea ceaiul dimineaţa inima mea va fi plină de ploia trecutului cu petale deschise va parfuma nisipul nesfârşit al gândului’’.

După ce au primit autografe, participanţii la eveniment au fost invitaţi pe terasa muzeului, unde au servit prăjituri şi au stat la o cafea de vorbă despre evenimente literare apărute în ultimele luni. Printre cei care s-au aflat în sală amintesc câteva nume de scriitori: Adriana Lisandru, Călin Derzelea, Tudor Gheorghe Calotescu, Ileana Popescu Bâldea, Cezara Răducu, Mălina Constanin, Viorel Gongu, George Gâtlan etc.

,,Am găsit noaptea ascunsă într-un curmal/ dormita înghesuită între fructele dulci./Sub frunze, /oraşul palatelor adormise./ Furişată în odihna umbrei/amiaza fierbinte /prelungă,/insinuată,/cântărea aurul/ prelins peste ferestre.’’ (Muscat II- Camelia Iuliana Radu)

TNCP Târgul Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie al Bucureştiului Tu Nu Citeşti Poezie?

Evenimente / Dezbateri / Târgul Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie al ...

Târgul Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie al Bucureştiului Tu Nu Citeşti Poezie? Ediţia a IV-a Bucureşti, 16-19 mai 2013

Data 2013-05-16

TNCP
Târgul Naţional al Cărţii de Poezie/ Festivalul de Poezie al Bucureştiului
Tu Nu Citeşti Poezie?
Ediţia a IV-a
Bucureşti, 16-19 mai 2013

TNCP este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public conceptul poeziei contemporane vizibile şi interactive. În cele patru zile ale Târgului, poezia, cartea de poezie, poeţii şi revistele de cultură care publică poezie vor fi protagonişti ai unui eveniment inedit în spaţiul românesc post-decembrist, care pune la loc de cinste creaţia poetică, marcă identitară a oricărui spaţiu cultural veritabil.
O iniţiativă culturală care şi-a propus să reintroducă în spaţiul public conceptul poeziei contemporane vizibile şi interactive. Bucureştiul este printre singurele capitale europene care nu au un Festival de Poezie de mare amploare. TNCP a venit să suplinească acest deficit major, care pune poezia ca gen literar, dar şi poeţii, în spaţii periferice de promovare.

Organizatori principali:
Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti (MNLR)
Biblioteca Metropolitană Bucureşti

Co-organizator:
Institutul Cultural Român

Parteneri:
Teatrul Naţional de Operetă Ion Dacian
Asociaţia Difuzorilor şi Distribuitorilor de Carte din România (ADEPC)
Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER)
OPERA SCRISĂ.RO-Societatea de Gestiune a Drepturilor de Autor
Teatrul Masca

Parteneri media:
AgenţiadeCarte.ro, Radio România Cultural, Observator Cultural, Luceafărul de dimineaţă, revista Cultura.

Obiective
- readucerea poeziei în atenţia publicului larg
- promovarea editurilor şi a revistelor culturale care publică poezie
- producerea şi propunerea unui spectacol poetic de amploare
- familiarizarea publicului cu producţia poetică contemporană şi cu autorii de poezie contemporană
- crearea unui precedent care să readucă în atenţia mass-media importanţa actului poetic

Desfăşurare:
Perioadă: 16 – 19 mai 2013
Locaţii: Muzeul Naţional al Literaturii Române
Biblioteca Metropolitană
Institutul Cultural Român
Evenimente:
- Conferinţă de presă. Deschiderea TNCP
- standuri ale editurilor şi revistelor care publică poezie
- lansări de carte de poezie
- Vernisajul expoziţiei Nichita Stănescu văzut de Mircia Dumitrescu
- Conferinţa: Sonetele shakespeariene, susţinută de George Volceanov
- Atelier de creative wrintig
- Conferinţa: Poezia europeană în secolul XXI, susţinută de Ales Debeljak (Slovenia)
- Conferinţa: Poezia, o religie personală, susţinută de Caius Dobrescu, Magda Cârneci
- Invitaţi străini în recital: Ales Debeljak (Slovenia), Sinisa Socacnin (Serbia), Martin Felder (Elveţia), Dumitru Crudu (Rep. Moldova), Lidija Dimkovska (Slovenia), Ivan Dimitrov (Bulgaria)
- Masă rotundă « Piata cărţii de poezie în Europa »
- Masă rotundă « Poezia şi Proza, conflict sau continuitate »
- Mai multe serii de lecturi publice în fiecare zi

- Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a V-a, în cadrul proiectului La Nuit des Musées/Noaptea albă a muzeelor, ediţia a IX-a

Programul târgului:
- 12.00 – 20.00

Echipa de proiect:
Lucian Chişu – Director General al Muzeului National al Literaturii Romane
Nicolae Iliescu – Director General al Bibliotecii Metropolitane
Ioan Cristescu – Director Festival (Tel: 0728 320 453)
Cosmin Perţa – Director Executiv Festival (Tel.: 0740.690.300)
Gabriela Mareş – PR, Relatii Publice, MNLR. (Tel./ Fax: 021/212.58.46)
Gina Ciolpan – ITC, MNLR. (Tel./ Fax: 021/212.58.46)
AnnaMaria Orban – Art director Festival
Mircia Dumitrescu – Viziune grafică Festival
Emilia Petre – coordonator producţie
Victor Potra – transmisiune online
Dan Mircea Cipariu – coordonator proiect Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a V-a

PROGRAMUL EVENIMENTELOR:

Joi, 16 mai:

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 14.00 – Conferinţă de presă. Deschiderea TNCP
Prezintă: Lucian Chişu, Nicolae Iliescu, Horia Gârbea, Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu.

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 17.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Liviu Ailincăi, Liviu Capşa, Victoria Milescu, Cristiana Purdescu,
Răzvan Gheorghe, Adrian Pârvu, Maria Calciu, Magda Mirea
Prezintă: Dan Mircea Cipariu

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Gheorghe Iova, Mugur Grosu, Constantin Iftime, Paul Mihalache, Radu Ianovi,
Silvia T., Doina Ioanid, Andrei Dosa, Iulian Caragea, Octavian Soviany, Răzvan Ţupa,
Prezintă: Cosmin Perţa, George Neagoe

Vineri, 17 mai:

* Galeria ARTOTECA a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Str. Mihai Bravu nr. 4
Ora 13.00 – Vernisajul expoziţiei Nichita Stănescu văzut de Mircia Dumitrescu,
Prezintă: Nicolae Iliescu, Lucian Chişu, Silviu Angelescu, Adam Puslojic, Ioan Cristescu,
Răzvan Voncu.

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 14.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Clara Mărgineanu, Ofelia Prodan, Lucian Vasilescu, Diana Iepure, Florin Hălălău,
Violeta Savu, Dan Mihuţ
Prezintă: Vasile Mihalache

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 15.00 – Conferinţa: Sonetele Shakesperiene, susţinută de George Volceanov

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 17.00 – Conferinţa: Poezia, o religie personală?, susţinută de Caius Dobrescu şi Magda Cârneci.

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 18.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Constantin Abăluţă, V. M. Popa, Rodian Drăgoi, Ioana Greceanu, Valentin Iacob,
Leonard Ancuţa, Simona-Grazia Dima, Teodor Dună
Prezintă: Dan Mircea Cipariu

* Cafeneaua La Muzeu, Str. G-ral Christian Tell nr. 27
Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Ion Mureşan, Adela Greceanu, Marius Chivu, Dan Coman, Marin Malaicu Hondrari , Ana Dragu ,
Florin Partene , Doina Ioanid , Bogdan Alexandru Stănescu , Iulian Tănase,
Denisa Mirena Pişcu, Marius Conkan.
Prezintă: Teodor Dună

Sâmbătă, 18 mai:

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 12.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Virgil Diaconu, Andrei Novac, Florina Zaharia, Ioan Matiuţ, Florin Dochia.
Prezintă: Dan Mircea Cipariu

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 13.30 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Viorel Mureşan Ioan Pintea, Mircea Măluţ, Ovia Herbert

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 13.00 – Atelier de creative writing:
Prezintă: Florin Iaru, Ştefan Manasia

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 17.00 – Conferinţa: Intimate geography of Europe, susţinută de Ales Debeljak (Slovenia)

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 18.00 – Lectură « Voci Europene »:
Invitaţi: Ales Debeljak (Slovenia), Sinisa Socanin (Serbia), Martin Felder (Elveţia),
Dumitru Crudu (Republica Moldova), Lidija Dimkovska (Macedonia),
Ivan Dimitrov (Bulgaria), Adam Puslojic (Serbia)
Moderator: Cosmin Perţa

* Cafeneaua La Muzeu, Str. G-ral Christian Tell nr. 27
Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Vasile Leac, Ştefan Manasia, Vlad Moldovan, Tudor Creţu,
Dumitru Bădiţa, Dimitri Miticov, Andrei Bodiu, Cristina Ispas
Prezintă: Cosmin Perţa

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 20.00 – Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a V-a
Invitat special: Mircea Tiberian & friends
Moderatori: Dan Mircea Cipariu & Ioan Cristescu

Invitaţi:
Ora 20.00-21.00: Ion Mureşan, Ioana Crăciunescu, Traian T. Coşovei, Cornelia Maria Savu, Eugen Suciu, Ioana Diaconescu, Magda Cârneci, Florin Iaru, Bogdan O. Popescu, Viorel Mureşan

Ora 21.00-22.00: Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Horia Gârbea, Paul Vinicius, Bogdan Ghiu, Andrei Bodiu, Doru Mareş, Lucian Vasilescu, Anca Mizumschi, Adrian Suciu

Ora 22.00-23.00: Adrian Alui Gheorghe, Simona-Graţia Dima, Gellu Dorian, Ofelia Prodan, Cassian Maria Spiridon, Şerban Axinte, Florina Zaharia (Galaţi), Ioan Matiuţ (Arad), Virgil Diaconu, Andrei Novac

Ora 23.00-24.00: Mircea Bârsilă, Marian Drăghici, Ioana Greceanu , Valeriu Mircea Popa, Eugenia Ţarălungă , Mihai Gălăţanu, Daniel Bănulescu, Adrian Pârvu, Rodian Drăgoi

Ora 00.00 – 01.00: Dan Iancu, Clara Mărgineanu, Nicoleta Popa, Valentin Iacob, Laura Dan, Viorel Lică, Grigore Şoitu, Dan Mircea Cipariu

Duminică, 19 mai:

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 12.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Romulus Bucur, Robert Şerban, Pavel Şuşară, George Floarea, Ionel Ciupureanu,
Liviu Uleia, Anca Mizumschi, Mircea Bârsilă, Cătălina Matei
Prezintă: Vasile Mihalache

* Biblioteca Metropolitană, Sala de conferinţe, Strada Tache Ionescu nr. 14
Ora 13.00 – Masă rotundă « Piata cărţii de poezie în Europa »
Invitaţi: Magda Cârneci, Sinisa Socanin, Martin Felder, Dumitru Crudu, Lidija Dimkovska,
Ivan Dimitrov
Moderator: Cosmin Perţa

* Rotonda MNLR, Bdul Dacia nr. 12
Ora 15.00 – Masă rotundă « Poezia şi Proza, conflict sau continuitate »
Invitaţi: Andrei Bodiu, Dan Coman, Tudor Creţu, Mihail Vakulovski, Dumitru Crudu,
Marin Mălaicu Hondrari, Angela Marinescu
Moderator: Bogdan Ghiu

* Cafeneaua La Muzeu, Str. G-ral Christian Tell nr. 27
Ora 19.00 – Lecturi publice de poezie:
Invitaţi: Magda Cârneci, Nora Iuga, Şerban Axinte, Matei Hutopilă, Mihail Vakulovski,
Alexandru Vakulovski, Moni Stănilă, Anatol Grosu, Laura Dan, Ioan Es. Pop
Prezintă: Cosmin Perţa

Lansări :

Galeria Contemporană - MNLR

Cristiana Purdescu (Joi, ora 16.00)
Florin Partene (Vineri, ora 16.00)
Viorel Mureşan (Sâmbătă, ora 13.00)
Ioan Matiuţ (Sâmbătă, ora 13.00)
Traian T. Coşovei (Sâmbătă, ora 13.10)
Marius Conkan (Sâmbătă, ora 16.00)
Vasile Leac (Sâmbătă, ora 18.00)
Yigru Zeltil (Sâmbătă, ora 18.20)
lansari Editura Eikon (Sâmbătă, ora 18.30)
Dumitru Bădiţa (Duminica, ora 14.00)
Ionuţ Ştefănescu (Duminică, ora 16.00)