În periplul meu pe site-urile literare am întâlnit un pamfletist care m-a cucerit cu ironia bine dozată a versului său.
,,A căzut guvernul!’’ este un pamflet despre infernul penibil coborât în mijlcoul celor alesi, a celor care au călcat strâmb în timpul guvernării, indivizi care nu se mai pot controla, comportându-se imoral, ţinând cu dinţii de scaunele lor,( Alţii-n hol, pe coridor,/Disperaţi, ieşiţi din minţi,/Ţin de scaunele lor/De-au rămas şi fără dinţi…), fără a incerca să persuadeze prin fapte palpabile, fapte de bine, venite in ajutorul omului de rand, de care nici nu le pasa. Autorul surprinde năravurile guverananţilor care devin penibili prin comportamentul lor. Stilul scrierii este foarte aproape de stilul caralegian, ironia, sarcasmul, aducând in prim-plan caracterul şi moralul defectuos al celor care conduc ţara cu stângul. Toate cele nefăcute sunt bine conturate de un condei sigur care incearca si reuseste sa persifleze defectele unei guvernări unde se produc greseli, afectând viata oamenilor care se confruntă zilnic, cu probleme nerezolvate de cei investiti cu aceste sarcini.
A căzut guvernul!
A picat, mai
ieri, guvernul,
Tărăboi ca niciodat’ !
Parcă,-n Parlament, infernul,
Sediu’
şi
l-a mutat,
Plânsete, madam Placintă
S-a trezit,
chiar, la spital,
Toţi se-nghesuie să mintă
Într-un
sumbru recital,
Alţii-n hol, pe coridor,
Disperaţi, ieşiţi din minţi,
Ţin
de scaunele lor
De-au rămas şi fără dinţi…
Marketul e
la pământ,
Leul e deja
gunoi,
Dividendele-s
în vânt
La cârnaţii de Pleşcoi,
Numa’ ţuica se mai vinde,
Şi-aia
din economii
Ce-s făcute la merinde
Şi de
pe la farmacii,
Iar la casa
de nebuni,
Nu mai e loc
de zevzeci,
Şi,
nici vorbă, pe bani buni,
Să mai iei un loc de veci !…
Însă azi, cum au picat,
Po(a)nta, ce
e foarte tare,
Deputaţi, oameni de stat,
Au picat toţi în picioare !
Leana, Crin,
marele Boc
Şi
Roberta, evident,
Fac
dezbateri plini de foc
În
acelaşi
Parlament,
Hotărând ca să repare
Toate ce nu
s-au făcut,
Găsind ca soluţionare…
Să
mai facă-un împrumut !
