RADIO VOCATIV
marți, 9 aprilie 2013
armistiţiu - prietenului Vasile Dumitru cu ocazia zilei de naştere
CLAUDIA MINELA- ARMISTITIU
Asculta mai multe audio ambientala
va veni o zi când oamenii din viaţa ta
se vor împrăştia
copiii se vor închide în cuburile lor albastre
prietenii te vor uita
doar cerul te va însoţi
punându-te la masa îngerilor
de multe ori îţi sunt potecă
în pădurea unde-ţi scoţi în lesă singurătatea
la plimbare
suntem doi lupi despărţiţi de haitele lor
străini
într-o lume în care
nu avem voie să ne dorim altceva
Asculta mai multe audio ambientala
va veni o zi când oamenii din viaţa ta
se vor împrăştia
copiii se vor închide în cuburile lor albastre
prietenii te vor uita
doar cerul te va însoţi
punându-te la masa îngerilor
de multe ori îţi sunt potecă
în pădurea unde-ţi scoţi în lesă singurătatea
la plimbare
suntem doi lupi despărţiţi de haitele lor
străini
într-o lume în care
nu avem voie să ne dorim altceva
duminică, 7 aprilie 2013
Pariu pe Prietenie, 31 martie - o ediţie dedicată muntelui
Sorin Teodoriu deschide seara ediţiei Pariu pe Prietenie,
din 31 martie, cu poezia ,,Cântec
fără răspuns’’ de Nichita Stănescu. ,,...De
ce te-oi fi iubind atâta, iubire,/ vârtej de-anotimpuri colorând un cer/ (totdeauna altul, totdeauna aproape)/ca o frunză
căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.’’. O voce care mângâie versul, punând în
lumină mesajul cald transmis de autor, aduce un omagiu poetului Nichita
Stănescu, născut la 31 martie 1933.
,,Ce nebuni eram şi noi’’
este următoarea poezie citită de Ştefan Ciobanu înainte de a invita pe scenă Trupa
pop- rock ,,Micul Paris’’- Luminita Maria (voce), Dorin Munteanu (chitara, voce), George Marinescu (tobe/percutie) si Onu Pavelescu (chitara, voce, violoncel - a cărei membri au reuşit să cucerească publicul tânăr,
numeros, printr-o interpretare de exceptie. ,,te salut tinereţe-n adidaşi, te
salut generaţie-n blugi ’’este refrenul primei
melodii cu un ritm dinamic preferat de publicului aflat în Mojo Club.
,,Tablou’’ este titlul primei poezii aparţinând tânărului poet Ionuţ
Petraru, unul dintre invitaţii serii
despre care aflăm că s-a născut în Odobeşti, că a terminat Liceul Economic din
Focşani, iar în prezent este student anul II la Facultatea de Jurnalism,
Bucureşti, şi activează pe diverse site-uri literare. Ionuţ Petraru
mărturiseşte că evenimentul Pariu pe Prietenie i se pare ,,activ, plin de artă,
plin de muzică şi poezie’’ şi nu crede că-i lipseşte nimic. ,,la capătul nopţii’’,’’rutină’’
‚’’sinceritate’’ sunt câteva dintre
poeziile care au rezonat cu publicul, aplauzele fiind dovada reuşitei
cuvântului mister.
Din nou moment muzical, de această data este invitat pe scenă tânărul
folkist Claudiu Tasbac. Începe prin a cânta melodia din repertoriul folkistului
Vasile Şeicaru- Antiprimăvara.
,,cum vezi tu poezia?’’ o întreabă Ştefan Ciobanu pe Raluca Neagu, înainte
de a o invita să ne citească din creaţiile
ei: ,,văd poezia un mod de a şopti lucruri, un mod de a îndesa oamenii
în versuri, un mod frumos de a te exprima şi de a lăsa ceva în urma ta’’,
răspunde Raluca. Ascultăm ,,post scriptum’’ o poezie replică la una dintre poemele
lui Ştefan. În ultima vreme această scriere a replicilor lirice se practică
mult în grupul nostru de prieteni. Rezultatele
sunt minunate. Raluca Neagu ne- a
citit un fragment din proza scurtă ,,Ania’’, proză ce-i aparţine.
Venit din Braşov, grupul folk Om bun,
format din trei membri: Teodora (voce), Mihaela (vioară) şi Codruţ
Beleaua(chitară şi voce) s-au impus printr-o interpretare originală, melodii
folk de munte care aduc prin versuri şi
muzică atmosfera de bucurie a întâlnirii cu muntele, unde oamenii îşi încarcă
bateriile respirând natura, frumuseţea
ei. Este remarcabil faptul că versurile melodiilor sunt create de
Teodora Beleaua, versuri sensibile în care natura este la ea acasă. ,,Iubesc
pietrele care spun că şi eu voi cânta într-o zi...’'.
Născut la 14 ianuarie 1991, în Bucureşti, stundent al Universităţii Petrol
şi Gaze din Ploieşti şi al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, tânărul
poet Mihail Setelecan doreşte să se specializeze în domeniul evenimentelor culturale, promovarea şi organizarea
acestora. Aflăm de la Mihail că mama sa se numea Veronica Miclea, nume aproape
identic cu cel al iubitei lui Eminovici. Numele său nu este ales aleatoriu, el
purtând numele marelui poet, Mihail. Probabil că nimic nu e întâmpător dacă ne gândim că Mihail Setelecan scrie
poezie, numele mamei sale este foarte asemănător cu cel al iubitei poetului iar ziua de naştere a celor doi este foarte apropiată, Eminescu născut la 15
ianuarie, Mihail la 14 ianuarie. Dar să lăsăm aceste coincidenţe şi să mergem
mai departe, relatând cursul evenimentelor. Mihail citeşte câteva poezii din
creaţiile proprii.
Elena Crimson, o voce puternică, persuasivă, nu rămâne datoare talentului,
reuşind, printr-o interpretare proprie, să-l evidenţieze, trasmiţând publicului
emoţie prin profunzimea glasului ce poartă
amprentă personală. La doar 19 ani, Elena Crimson, elevă la Colegiul
Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti, interpretează piese extrem
de grele din repertoriul marilor cântăreţi. Sorin Teodoriu pune câteva
întrebări tinerei de la care aflăm că ,,a început să cânte, de când a
început să vorbească’’. Ne mărturiseşte
că vocea şi talentul le-a moştenit de la tatăl său care este preot. Debutul l-a
avut în Piteşti într-un grup folk coordonat de domnul Tiberiu Cărăbuş apoi
drumul ei se îndreaptă către Sibiu unde a cântat alături de o trupă rock. ,,locuiesc
la un cămin, în fiecare joi se face seara chitarelor, ne-adunăm mai mulţi cu
chitarele, n-avemfoc, n-avem lemne, dar avem chitarele şi cântăm...’’. Frumoasă
iniţiativă, frumos suflet. Îi doresc succes!
Au urmat momentele open stage,
Victor Ciobanu, Radu Andrei Popa, cu poezii
având ca temă muntele, provocarea din acea seară.
,,Bună seara, bine v-am găsit! Venim cu drag la Bocancul Literar, un loc de
suflet...păcat că n-o putem face mai des’’, spune Titus Constantin înainte de a
începe să cânte alături de Iulia Em. Iulia
ne-a fascinat cu vocea sa sensibilă. Repertoriul ales, a avut ca tematică muntele cu frumuseţea
şi misterul lui. Titus Constantin citeşte o poezie scrisă de el -,,Valea lui
Stan’’- inspirat fiind de locul care a dat numele poeziei, un loc aflat în munţii
Făgăraş, de o frumuseţe rară. Titus Constantin şi Iulia Em, două voci speciale, pe care le-aş asculta
fără încetare, au angrenat şi publicul în interpretarea pieselor.
,,SOAREnDAR din partea trupei CALEnDAR, sufletelor dragi’’ este salutul lui
Marius Mandai şi Lucian Ştefan, cei doi filkişti, indrăgostiţi de munte, membri
formaţiei CALEnDAR ce ne dăruieşte momentul muzical dedicat tuturor montaniarzilor, printre care mă număr şi eu,
cea care în urmă cu muuult timp a avut curajul să facă un treseu destul de
greuţ, Jepii Mici, fiind însărcinată în luna a cincea. De aceea, în prezent,
fiul meu scormoneşte la pas potecile munţilor de câte ori are ocazia. Lucian
Ştefan face un anunţ important privind lansarea de carte de la Braşov a
scriitoarei Ileana Vulpescu şi îi invită pe cei interesaţi la eveniment. ,,Raiul,
o melodie gălăgioasă’’, spune Lucian,
face parte din repertoriul trupei ,,Om bun’’ şi este cântată de trupa
CALEnDAR împreună cu prietenii aflaţi în
sală. Suntem încântaţi de vestea transmisă de Lucian care ne anunţă că în curând
va lansa un volum de versuri. Îi dorim succes şi sper, ca cititor inrăit de
poezie, să găsesc în versurile lui spiritul
muntelui, aşa cum se regăseşte în toate
melodiile trupei CALEnDAR. ,,Frământare’’ este titlul poeziei manifest care
aminteşte celor ce vor ca o parte din România să aparţină altor minorităţi, că
aici este pământul nostru şi îi îndeamnă să se trezească :,,Treziţi-vă, până nu
ne-om trezi noi!/ Căci v-am primit la masă-n rugăciune,/ Iar de ne-ntindeţi
rana la nevoi,/ Veţi învăţa plângând ,,Deşteaptă-te române!’’. O surpriză
plăcută acest moment poetic ad-hoc - Lucian Ştefan pe care-l felicit cu această
ocazie.
Mihail Setelecan aduce următorul moment liric – Romulus Vulpesc- citind o
poezie impresionantă dedicată Tatianei Stepa ,,statuile nu cîntă, statuile nu
scriu, dar ele ştiu ce ştiu’’.
,,sunt tânăr doamnă, tânăr, de aceea nu te cred... sunt tânără doamnă, buna
seara!’’ îşi începe micul spectacol, şi nu exagerez când spun asta, ,,copila’’
Ana Teodora, o explozie de lumină, optimism, zâmbete, dinamism, poezie, muzică,
actorie, simpatie, într-un cuvânt – viaţă. Ana Teodora ne dăruieşte momente din
lumea folkului îmbinându-le cu poezie recitată impecabil. Glumeşte şi interpretează cu o generozitate şi
bucurie demne de invidiat iar naturaleţea şi spontaneitatea ei au cucerit publicul. Vocea Anei Teodora se
mulează pe orice gen muzical. Aplauze, aplauze, aplauze!
,,Mă bucur că în această seară nu am
uitat de Mircea Ivănescu, Romulus Vulpescu, Nichita Stănescu, Tatiana Stepa’’,
încheie Ştefan Ciobanu, mulţumind invitaţilor şi pubicului minunat, aflat în
număr mare în acea seară specială, dedicată muntelui.
Încă un pariu câştigat cu oameni frumoşi pe care-i aşteptăm cu drag şi cu
altă ocazie.
Ave tinereţe, ave prietenie!
marți, 2 aprilie 2013
Îngerii din Moscopole. Exilul - autor Catia Maxim - cronică eveniment
,,… fără a fi o specialistă în istorie, mi-am dorit să aduc
în atenţia cititorului de limbă aromână
şi a celui de limbă română câteva întâmplări şi evenimente ce-au răscolit Balcanii în perioade mai mult sau mai puţin
îndepărtate. Ele încă fac să sângereze
şi astăzi răni nevindecate. ‘’
(Catia Maxim)
Joi, 28 martie 2013, la Garlic Pub, Bucureşti, a avut loc lansarea romanului ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’,
autor Catia Maxim, Editura Tracus Arte.
Au luat
cuvântul domnul Ioan Cristescu, editorul
Tracus Art, Cornelia Maria Savu, poet, jurnalist, critic, Aurica Piha, membră a Societăţii Culturale Aromâne.
Domnul Ioan
Cristescu deschide evenimentul afirmând
despre romanul ,,Îngerii din Moscopole.
Exilul’’: ,,Am ales să public cartea Catiei Maxim din două motive: în primul
rând pentru că avem nevoie de roman istoric ... care înseamnă documentare, pasiune pentru subiect, înseamnă cunoaşterea istoriei foarte bine,
... etnologie, folclor, mentalitate;
în al doilea rând, Catia Maxim este un autor consacrat şi mi-a
dovedit, încă de la primul roman pe care
l-am pubicat- ,,Între timpuri’’ – până la primul volum - ,,Îngerii din
Moscopole’’ - că stăpâneşte arta prozei ... o proză foarte bine documentată şi
foarte bine condusă...’’. În continuare
subliniază faptul că cel mai important lucru al unei naţii este să aibă onoare,
iar Catia Maxim a surprins foarte bine
această tipologie a onoarei aromânilor.
Doamna Cornelia
Maria Savu vorbeşte despre romanul
istoric revenit în actualitate şi subliniază faptul că, deşi nu este istoric, Catia Maxim reuşeşte, printr-o
documentaţie bine pusă la punct, să
aducă prin cartea sa istoria unei colectivităţi, a unor oameni care
trebuie să-şi dovedească trecutul, să-şi
dovedească faptul că există. Mai aminteşte
despre distrugerea oraşului Moscopole
şi exilul oamenilor de acolo, spunând că faptele relatate în cele două romane, reprezintă o
foarte bună priză la istorie la document. ,, ... Catia Maxim încearcă să
fie prozatorul, autorul obiectiv, care
să nu ocolească momente spinoase ale istoriei neclarificată până astăzi, în
totalitate, chiar de specialişti ...se remarcă ideile nobile, acelea de păstrare a
identităţii, de a fonda o asociaţie care să vorbească lumii despre tragedia de
la Moscopole păstrând vie istoria
armânilor în lume ... cartea Catiei
Maxim este un roman cu deschidere , un
roman cu final deschis, cum ar zice Umberto Eco, este o lectură plăcută, a cărei continuare o aştept cu
foarte mare interes’’. Cornelia
Maria Savu încheie prin a felicita autoarea
pentru reuşita romanului.
Aflăm de la
doamna Aurica Piha, jurnalist şi membru
al Societăţii Culturale Aromâne, că - ,,Îngerii
din Moscopole. Exilul’’ - este o continuare a cărţii lansate în urmă cu un
an, un sacrificiu, o poveste de dragoste
despre doi tineri care mor pentru vatra lor. Dumneaei aminteşte despre semnificaţia ,,Cârligului Latinesc ’’ aflat
pe coperta romanului, creaţie aparţinând artistului aromân, sculptorul Mihai Tugearu. Ne vorbeşte despre armânii din Moscopole, oraş spulberat de ienicerii lui Ali Pasha care şi-au păstrat tradiţia, obiceiurile, muzica, anumite expresii, etnografie, port,
tot ce ţine de rădăcinile unui
popor puternic ce renaştere prin însăşi istoria sa, un popor
care din cauza războaielor balcanice s-a risipit în patru state : Serbia,
Grecia, Bulgaria şi Albania.
Catia Maxim citeşte
un fragment din romanul său, după care mulţumeşte tuturor celor de la Societatea Culturală Aromână care au ajutat-o cu documente, cărţi
şi alte materiale necesare în realizarea romanului .
Am ascultat cu
plăcere cântecele interpretate de un ansamblu
armânesc, melodii specifice
comunităţii depre care tocmai am aflat câteva lucruri frumoase. Abia aştept să citesc romanul, pentru a descoperi mistere despre tradiţia şi istoria acestor oameni paşnici şi frumoşi, alături de care convieţuiesc de când mă ştiu.
Catiei Maxim îi
doresc inspiraţie şi pentru noul roman, cititori mulţi!
O carte, odată scrisă,
Nu produce imunitate la
scris.
Te vei îmbolnăvi de
microbul
Cărţii următoare.
Şi tot aşa...
Ca o veşnică stare de
gripă,
Cu un milion de rădăcini
De microbi.
(Marin Sorescu - Bolnavi de carte)
Bine punctat ...escule!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)