RADIO VOCATIV

marți, 9 aprilie 2013

o noua editie a Pariului pe Prietenie - 14 martie 2013


armistiţiu - prietenului Vasile Dumitru cu ocazia zilei de naştere

CLAUDIA MINELA- ARMISTITIU

Asculta mai multe audio ambientala

va veni o zi când oamenii din viaţa ta
se vor împrăştia 

copiii se vor închide în cuburile lor albastre
prietenii te vor uita
doar cerul te va însoţi 
punându-te la masa îngerilor 

de multe ori îţi sunt potecă
în pădurea unde-ţi scoţi în lesă singurătatea
la plimbare

suntem doi lupi despărţiţi de haitele lor
străini
într-o lume în care 
nu avem voie să ne dorim altceva

duminică, 7 aprilie 2013

Pariu pe Prietenie, 31 martie - o ediţie dedicată muntelui



Sorin Teodoriu deschide seara ediţiei Pariu pe Prietenie, din 31 martie, cu poezia ,,Cântec fără răspuns’’ de Nichita Stănescu. ,,...De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,/ vârtej de-anotimpuri colorând un cer/ (totdeauna altul, totdeauna aproape)/ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.’’. O voce care mângâie versul, punând în lumină mesajul cald transmis de autor, aduce un omagiu poetului Nichita Stănescu, născut la 31 martie 1933.


,,Ce nebuni eram şi noi’’ este următoarea poezie citită de Ştefan Ciobanu înainte de a invita pe scenă Trupa pop- rock ,,Micul Paris’’- Luminita Maria (voce), Dorin Munteanu (chitara, voce), George Marinescu (tobe/percutie) si Onu Pavelescu (chitara, voce, violoncel a cărei membri au reuşit să cucerească publicul tânăr, numeros, printr-o interpretare de exceptie. ,,te salut tinereţe-n adidaşi, te salut generaţie-n blugi ’’este refrenul primei  melodii cu un ritm dinamic preferat de  publicului aflat în Mojo Club. 



,,Tablou’’ este titlul primei poezii aparţinând tânărului poet Ionuţ Petraru,  unul dintre invitaţii serii despre care aflăm că s-a născut în Odobeşti, că a terminat Liceul Economic din Focşani, iar în prezent este student anul II la Facultatea de Jurnalism, Bucureşti, şi activează pe diverse site-uri literare. Ionuţ Petraru mărturiseşte că evenimentul Pariu pe Prietenie i se pare ,,activ, plin de artă, plin de muzică şi poezie’’ şi nu crede că-i lipseşte nimic.  ,,la capătul nopţii’’,’’rutină’’ ‚’’sinceritate’’ sunt câteva dintre  poeziile care au rezonat cu publicul, aplauzele fiind dovada reuşitei cuvântului mister.


Din nou moment muzical, de această data este invitat pe scenă tânărul folkist Claudiu Tasbac. Începe prin a cânta melodia din repertoriul folkistului Vasile Şeicaru- Antiprimăvara.

,,cum vezi tu poezia?’’ o întreabă Ştefan Ciobanu pe Raluca Neagu, înainte de a o invita să ne citească din creaţiile  ei: ,,văd poezia un mod de a şopti lucruri, un mod de a îndesa oamenii în versuri, un mod frumos de a te exprima şi de a lăsa ceva în urma ta’’, răspunde Raluca. Ascultăm ,,post scriptum’’ o poezie replică la una dintre poemele lui Ştefan. În ultima vreme această scriere a replicilor lirice se practică mult în grupul nostru de prieteni. Rezultatele  sunt minunate.  Raluca Neagu ne- a citit un fragment din proza scurtă ,,Ania’’, proză ce-i aparţine.


Venit din Braşov,  grupul folk Om bun, format din trei membri: Teodora (voce), Mihaela (vioară) şi Codruţ Beleaua(chitară şi voce) s-au impus printr-o interpretare originală, melodii folk  de munte care aduc prin versuri şi muzică atmosfera de bucurie a întâlnirii cu muntele, unde oamenii îşi încarcă bateriile respirând natura, frumuseţea  ei. Este remarcabil faptul că versurile melodiilor sunt create de Teodora Beleaua, versuri sensibile în care natura este la ea acasă. ,,Iubesc pietrele care spun că şi eu voi cânta într-o zi...’'.


Născut la 14 ianuarie 1991, în Bucureşti, stundent al Universităţii Petrol şi Gaze din Ploieşti şi al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, tânărul poet Mihail Setelecan doreşte să se specializeze în domeniul evenimentelor  culturale, promovarea şi organizarea acestora. Aflăm de la Mihail că mama sa se numea Veronica Miclea, nume aproape identic cu cel al iubitei lui Eminovici. Numele său nu este ales aleatoriu, el purtând numele marelui poet, Mihail. Probabil că nimic nu e întâmpător  dacă ne gândim că Mihail Setelecan scrie poezie, numele mamei sale este foarte asemănător cu cel al iubitei  poetului iar ziua de naştere a celor doi  este foarte apropiată, Eminescu născut la 15 ianuarie, Mihail la 14 ianuarie. Dar să lăsăm aceste coincidenţe şi să mergem mai departe, relatând cursul evenimentelor. Mihail citeşte câteva poezii din creaţiile proprii.


Elena Crimson, o voce puternică, persuasivă, nu rămâne datoare talentului, reuşind, printr-o interpretare proprie, să-l evidenţieze, trasmiţând publicului emoţie prin profunzimea glasului ce poartă  amprentă personală. La doar 19 ani, Elena Crimson, elevă la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti, interpretează piese extrem de grele din repertoriul marilor cântăreţi. Sorin Teodoriu pune câteva întrebări tinerei de la care aflăm că ,,a început să cânte, de când a început  să vorbească’’. Ne mărturiseşte că vocea şi talentul le-a moştenit de la tatăl său care este preot. Debutul l-a avut în Piteşti într-un grup folk coordonat de domnul Tiberiu Cărăbuş apoi drumul ei se îndreaptă către Sibiu unde a cântat alături de o trupă rock. ,,locuiesc la un cămin, în fiecare joi se face seara chitarelor, ne-adunăm mai mulţi cu chitarele, n-avemfoc, n-avem lemne, dar avem chitarele şi cântăm...’’. Frumoasă iniţiativă, frumos suflet. Îi doresc succes!


Au urmat momentele  open stage, Victor Ciobanu, Radu Andrei Popa, cu poezii  având ca temă muntele, provocarea din acea seară.


,,Bună seara, bine v-am găsit! Venim cu drag la Bocancul Literar, un loc de suflet...păcat că n-o putem face mai des’’, spune Titus Constantin înainte de a începe să cânte alături de Iulia Em.  Iulia ne-a fascinat cu vocea sa sensibilă. Repertoriul  ales, a avut ca tematică muntele cu frumuseţea şi misterul lui. Titus Constantin citeşte o poezie scrisă de el -,,Valea lui Stan’’- inspirat fiind de locul care a dat numele poeziei, un loc aflat în munţii Făgăraş, de o frumuseţe rară. Titus Constantin şi Iulia Em,  două voci speciale, pe care le-aş asculta fără încetare, au angrenat şi publicul în interpretarea pieselor.


,,SOAREnDAR din partea trupei CALEnDAR, sufletelor dragi’’ este salutul lui Marius Mandai şi Lucian Ştefan, cei doi filkişti, indrăgostiţi de munte, membri formaţiei CALEnDAR ce ne dăruieşte momentul muzical dedicat tuturor  montaniarzilor, printre care mă număr şi eu, cea care în urmă cu muuult timp a avut curajul să facă un treseu destul de greuţ, Jepii Mici, fiind însărcinată în luna a cincea. De aceea, în prezent, fiul meu scormoneşte la pas potecile munţilor de câte ori are ocazia. Lucian Ştefan face un anunţ important privind lansarea de carte de la Braşov a scriitoarei Ileana Vulpescu şi îi invită pe cei interesaţi la eveniment. ,,Raiul,  o melodie gălăgioasă’’, spune Lucian, face parte din repertoriul trupei ,,Om bun’’ şi este cântată de trupa CALEnDAR  împreună cu prietenii aflaţi în sală. Suntem încântaţi de vestea transmisă de Lucian care ne anunţă că în curând va lansa un volum de versuri. Îi dorim succes şi sper, ca cititor inrăit de poezie, să găsesc în versurile  lui spiritul muntelui,  aşa cum se regăseşte în toate melodiile trupei CALEnDAR. ,,Frământare’’ este titlul poeziei manifest care aminteşte celor ce vor ca o parte din România să aparţină altor minorităţi, că aici este pământul nostru şi îi îndeamnă să se trezească :,,Treziţi-vă, până nu ne-om trezi noi!/ Căci v-am primit la masă-n rugăciune,/ Iar de ne-ntindeţi rana la nevoi,/ Veţi învăţa plângând ,,Deşteaptă-te române!’’. O surpriză plăcută acest moment poetic ad-hoc - Lucian Ştefan pe care-l felicit cu această ocazie.


Mihail Setelecan aduce următorul moment liric – Romulus Vulpesc- citind o poezie impresionantă dedicată Tatianei Stepa ,,statuile nu cîntă, statuile nu scriu,  dar ele ştiu ce ştiu’’.


,,sunt tânăr doamnă, tânăr, de aceea nu te cred... sunt tânără doamnă, buna seara!’’ îşi începe micul spectacol, şi nu exagerez când spun asta, ,,copila’’ Ana Teodora, o explozie de lumină, optimism, zâmbete, dinamism, poezie, muzică, actorie, simpatie, într-un cuvânt – viaţă. Ana Teodora ne dăruieşte momente din lumea folkului îmbinându-le cu poezie recitată impecabil.  Glumeşte şi interpretează cu o generozitate şi bucurie demne de invidiat iar naturaleţea şi spontaneitatea ei au  cucerit publicul. Vocea Anei Teodora se mulează pe orice gen muzical. Aplauze, aplauze, aplauze!


 ,,Mă bucur că în această seară nu am uitat de Mircea Ivănescu, Romulus Vulpescu, Nichita Stănescu, Tatiana Stepa’’, încheie Ştefan Ciobanu, mulţumind invitaţilor şi pubicului minunat, aflat în număr mare în acea seară specială, dedicată muntelui.


Încă un pariu câştigat cu oameni frumoşi pe care-i aşteptăm cu drag şi cu altă ocazie.
Ave tinereţe, ave prietenie!





marți, 2 aprilie 2013

Îngerii din Moscopole. Exilul - autor Catia Maxim - cronică eveniment


,,… fără a fi o specialistă în istorie, mi-am dorit să aduc în atenţia  cititorului de limbă aromână şi a celui de limbă română câteva întâmplări şi evenimente ce-au răscolit  Balcanii în perioade mai mult sau mai puţin îndepărtate. Ele încă fac să sângereze  şi astăzi  răni nevindecate. ‘’ (Catia Maxim) 

Joi, 28 martie 2013, la Garlic Pub, Bucureşti,  a avut loc lansarea romanului ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’, autor  Catia Maxim, Editura Tracus Arte.

Au luat cuvântul  domnul  Ioan Cristescu,  editorul  Tracus Art, Cornelia Maria Savu, poet,  jurnalist, critic,  Aurica Piha, membră a  Societăţii Culturale Aromâne. 

Domnul Ioan Cristescu deschide  evenimentul afirmând despre  romanul ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’: ,,Am ales să public cartea Catiei Maxim din două motive: în primul rând pentru că avem nevoie de roman istoric ... care înseamnă  documentare, pasiune pentru subiect,  înseamnă cunoaşterea istoriei foarte bine, ... etnologie,  folclor,  mentalitate;  în al doilea rând, Catia Maxim este un autor consacrat şi mi-a dovedit,  încă de la primul roman pe care l-am pubicat- ,,Între timpuri’’ – până la primul volum - ,,Îngerii din Moscopole’’ - că stăpâneşte arta prozei ... o proză foarte bine documentată şi foarte bine condusă...’’.  În continuare subliniază faptul că cel mai important lucru al unei naţii este să aibă onoare, iar  Catia Maxim a surprins foarte bine această tipologie a onoarei   aromânilor.


Doamna Cornelia Maria Savu  vorbeşte despre romanul istoric revenit în actualitate şi subliniază faptul că, deşi nu  este istoric, Catia Maxim reuşeşte, printr-o documentaţie bine pusă la punct,  să aducă prin  cartea sa  istoria unei colectivităţi, a unor oameni care trebuie să-şi dovedească trecutul,  să-şi dovedească faptul că există.  Mai aminteşte despre distrugerea  oraşului Moscopole şi  exilul oamenilor de acolo,  spunând că faptele  relatate în cele două romane,  reprezintă o  foarte bună priză la istorie la document. ,, ... Catia Maxim încearcă să fie prozatorul, autorul obiectiv,  care să nu ocolească momente spinoase ale istoriei neclarificată până astăzi, în totalitate, chiar de specialişti ...se remarcă  ideile nobile, acelea de păstrare a identităţii, de a fonda o asociaţie care să vorbească lumii despre tragedia de la Moscopole păstrând  vie istoria armânilor  în lume ... cartea Catiei Maxim este  un roman cu deschidere , un roman cu final deschis, cum ar zice Umberto Eco,  este o lectură plăcută,  a cărei continuare o aştept  cu  foarte mare interes’’.  Cornelia Maria Savu încheie prin a felicita autoarea  pentru reuşita  romanului.

Aflăm de la doamna Aurica Piha, jurnalist  şi membru al Societăţii Culturale Aromâne,  că - ,,Îngerii din Moscopole. Exilul’’ - este o continuare a cărţii lansate în urmă cu un an,  un sacrificiu, o poveste de dragoste despre doi tineri care mor pentru vatra lor. Dumneaei  aminteşte despre  semnificaţia ,,Cârligului Latinesc ’’ aflat pe coperta romanului, creaţie aparţinând artistului aromân, sculptorul  Mihai Tugearu.  Ne vorbeşte despre armânii din Moscopole, oraş  spulberat de ienicerii lui Ali Pasha care  şi-au păstrat tradiţia, obiceiurile,  muzica, anumite expresii, etnografie,  port,  tot ce ţine   de rădăcinile unui popor puternic  ce  renaştere prin însăşi istoria sa, un popor care din cauza războaielor balcanice s-a risipit în patru state : Serbia, Grecia, Bulgaria şi Albania.  


Catia Maxim citeşte un fragment din romanul său, după care mulţumeşte tuturor celor  de la Societatea Culturală  Aromână care au ajutat-o cu documente, cărţi şi alte materiale necesare în realizarea romanului .
Am ascultat cu plăcere cântecele interpretate de un ansamblu  armânesc, melodii  specifice comunităţii depre care tocmai am aflat câteva lucruri frumoase.  Abia aştept să citesc romanul,  pentru a descoperi mistere  despre tradiţia şi istoria acestor  oameni paşnici şi frumoşi,  alături de care convieţuiesc de când mă ştiu.
Catiei Maxim îi doresc  inspiraţie şi pentru  noul roman, cititori mulţi! 

 

O carte, odată scrisă,
Nu produce imunitate la scris.
Te vei îmbolnăvi de microbul
Cărţii următoare.
Şi tot aşa...
Ca o veşnică stare de gripă,
Cu un milion de rădăcini
De microbi.
(Marin Sorescu - Bolnavi de carte)

Bine punctat ...escule!





Share |