RADIO VOCATIV

marți, 30 octombrie 2012

poem pentru ea / Leonard Ancuţa


    
pentru că nu-mi era permis să te iubesc m-am îndrăgostit de umbra ta


căzătoare asemenea unor maluri
de pămînt peste ce înseamnă viață m-am îndrăgostit
de aerul rostogolit în urma ta
cînd făceai dragoste cu laserul într-o discotecă unde tot

ce însemna mișcare
ar fi fost felul meu de a te atinge nu te-am atins
dar femeile de acolo ar fi rămas însărcinate cu linia
vieții din palma stîngă pentru că m-am îndrăgostit

de locul unde îți așezai paharul cînd beai îl sărutam cu buricul
degetului arătător fiindcă iubeam ca un scafandru în costum
de bărbat o femeie în costum de copil și nu-mi era permis
decît să-ți ghicesc

pașii făcuți prin mulțime pînă la toaletă să ating oamenii
de care te loveai din greșeală nu
îmi era permis mai mult decît să iubesc să mă sufoc
în parfumul bluzei tale care îmbrăcase

lumea toată împletirea de trupuri pe muzica aia nu-mi era
permis să iubesc pentru că stăteai în fața mea ca o diafragmă
prin care toate versurile cîntecelor îmi spuneau drept
în locul unde respirația-mi intersecta dorința nu
e voie să mă îndrăgostesc

de tine numai umbra
am dreptul să mi-o pun pe față la fel
cum aș purta chipul dumnezeului ce face femeia din coasta
unei sticle de tequila

pentru că nu-mi era permis să te iubesc am iubit
un copac din fața blocului tău pîn-a înflorit a doua oară și
rădăcinile lui s-au înfipt atît de adînc în pămînt

am simțit cum prin venele mele urcă visele morților

Maria Gheorghiu, la Aida Pub cu "Alte povesti cantate”

Autor: Dana Andronie 29 Oct 2012 - 17:10
Maria Gheorghiu, la Aida Pub cu "Alte povesti cantate”
In niciun caz, folkul nu ţine de modă! Folkul ţine de starea de spirit a fiecăruia dintre noi. "Dacă ea există, există şi folkul. Dacă aceasta este nedezvoltată, nici folkul nu există. Pot exista anumite curente care să fie mai mult sau mai puţin gustate, pentru că şi folkul are etape de dezvoltare, dar câtă vreme el transmite o stare extraordinară, rămâne folk”, declară Maria Gheorghiu.

Miercuri, 31 octombrie, la Aida Pub (Calea Victoriei nr 16-20) putem sa ascultam live "Alte poveşti cântate” de Maria Gheorghiu. Ora de incepere 21:00. Bilet intrare: 15 lei. Rezervari se pot face (mai ales ca locurile la masa sunt limitate) la numarul de telefon: 0726.318.463.

"Are voce fatidică şi blândă, cu un accent portughez rotund. Poate cânta fado cu succes. Cred că pentru ea muzica este o raţiune de a trăi, nu oricine cântă fado pentru că muzica fado trebuie trăită cu fiecare celulă, o atingere de aripă sau un zbor frânt, o iluzie sau utopie, plâns sau bucurie, bine sau rău. Toate se găsesc în această fiinţă a lui Dumnezeu şi sunt bucuroasă că ne aflăm sub acelaşi soare", spunea Dulce Pontes despre Maria Gheorghiu.

Nu poţi să cânţi fado, dacă nu ai sufletul foarte mare şi foarte deschis, în fado nu poţi să minţi. Aşa cum şi în folk, nu poţi să minţi. "Dacă eşti un adevărat artist folk nu poţi să minţi – spune Maria Gheorghiu. Aici nu mai e vorba de cosmetizare. Aici nu mai poţi mima sentimentul sau să faci playback. Nu, aici ori ai ceva de oferit şi te oferi până la dezintegrare, ori te ocupi cu alte lucruri”. 

La concertul de la Aida Pub de miercruri, 31 octombrie, Maria ne oferă în primă auditie si piesa "Altă poveste”. Iata şi câteva versuri: "Nu ştiai, nu ştiam că ne căutăm/ din priviri ne-am vorbit şi-împreună am pornit. Mâna mea-n mâna ta/ o clipă-a zăbovit/ şi-am ştiut că-n sfârşit ai venit/ căutatul ne-a găsit. Fac un pas către tine, un pas înapoi/ Nu ştiu dacă e bine, mi-e teamă de noi. Poate totul se-ntâmplă aşa cum e dat/ Cu pistolul la tâmplă trăim (im)păcat sau curat? Căutatul ne-a chemat”...

Printre aromele de narghilea, in meniul de la Aida Pub a aparut si o aromă.. muzicala. In cafeneaua de pe Calea Victoriei nr. 16-20, au loc o serie de concerte de bun gust, pentru clientii care se respectă.

miercuri, 24 octombrie 2012

Uneori pierzi pariul cu prietenia


 Duminică, 21 octombrie 2012, o nouă întâlnire cu muzica şi literatura, în Mojo Club Music. A fost o zi cu multe evenimente plăcute şi neplăcute.

Voi începe cu cele neplăcute. Invitaţii pe segmentul literar au fost lipsă la apel. Domnul Florin Constantin Verdeş şi-a motivat civilizat lipsa. Domnul Victor Marinescu probabil că a găsit altceva mai interesant de făcut, dar putea măcar să anunţe. Cel din urmă, Daniel Dăian, a fost trecut pe afiş la insistenţele mele, căci nu era în program. Îmi pare rău că am intervenit şi că că am avut încredere într-un individid care şi-a propus să persifleze bunele mele intenţii, prin intervenţii infantile până la penibilism. O lecţie de care voi ţine cont pe viitor.
Acum voi trece la momentele frumoase, care merită atenţia pariorilor. 
Sorin Teodoriu deschide evenimentul Pariu pe Prietenie prezentând două noi cărţi, apărute în ultima săptămână, autori Amelia Stănescu Constanţa (Aşternuturi în ploaie)şi Dan David.

 Primul moment muzical ne-a fost acordat de Cristi Dumitraşcu, câştigătorul Premiului I la Festivalul ,,Om Bun'' în 1995, unde a concurat cu o piesă proprie şi cu melodia compusă de Eugen Avram - ,,Cântec pentru tine''. Cristi Dumitraşcu înfiinţează în 2002 trupa ,,Circa Şapte''. În februarie 2012 lansează primul său album de autor ,,Goală prin casă'', numele albumului venind de la o piesă de dragoste compusă în anul 2004. În 1997 a câștigat cel mai mare premiu al festivalului alături de trupa Contrapunct cu piesa Bulgări. După ce a terminat Conservatorul din București, a colaborat o scurtă perioadă cu Cristian Pațurcă și Km 0. Lansează 3 albume în 8 ani: Vesele tereze (2002), Exil în stil (2004) și La rece (2009). Din 2010 îşi reia cariera solo. Cristi Dumitrașcu cântă acum alături de Daniel Secarea (tobe) și Andreas Aron (contrabas) în trupa Bereta. Colaborează şi cu pianiştii Emanuel Burcea şi Adrian Cristescu. Dincolo de cariera muzicală, Cristi Dumitrașcu este realizator de emisiuni la Radio România Actualități.



Actriţa Daniela Antonescu şi Ştefan Ciobanu au lecturat piesa de teatru - ,,În faţa simţului''- autor Ştefan Ciobanu.
În premieră la Pariu pe Prietenie film documentar - ,,Omul din spatele turnului''- regia Brânduşa Bălan, scenariu - Alexandra Albu, o proiecţie impresionantă despre dăruirea în artă, în viziunea pictorului Petru Diaconu. 

,,limba română este o limbă poetică prin excelenţă ... este limba poveştilor cu care am crescut'' îşi începe minirecitalul Cristian Horia, unul din membri formaţiei ,,When Violin Meets Guitar'', formaţie al cărei repertoriu include piese celebre de Enescu, Vivaldi, Bach, Piazzola, Brahms, Mancinni, Brubeck, Jobim, Django, dar şi Queen sau Deep Purple, alături de piese celebre din folclor, pe structura clasica.  ,,Rapsodia română'' de George Enescu, a venit ca o avalanşă de neop, ridicând sala în picioare. Am simţit vibrând, prin fiecare sunet ieşit din vioară, fiecare notă, am rezonat cu ritmul alert , cu interpretarea percutantă a viorii, Cristian Horia reuşind să transmită, dinamism, optimism, viaţă, bucurie. Rar mi-a fost dat să preiau cu atâta intensitate darurile muzicale oferite de invitaţi. ,,24 din 24 nu i-aş lăsa să se oprească'', spune Aura, una dintre ascultătoarele care urmăresc programul Bocancul Literar TV, transmisie live. Aplauze ne vin şi virtual, din partea ascultătorilor Radio3P şi Feel Music. 
Invitata următoare a câştigat simpatia publicului vorbind despre legătura culturală dintre fraţii de peste Prut şi cei din ţara mamă. Angela Aramă este un nume sonor în Republica Moldova , scriitor, realizator TV, a filmat primul clip muzical televizat (piesa Rain a trupei ,,Chad''), unde a utilizat animaţia, grafica computerizată, atunci când nimănui nu îi trecea prin minte să facă asta. În 2005 debutează cu primul volum de versuri şi grafică - ,,Şi totuşi, am innebunit'', publicat la editura ARC din Chişinău. În 2008 a vernisat prima sa expoziţie personală de fotografie la Centrul expoziţional ,,Constantin Brâncuşi'' din Chişinău. În 2011 Angela Aramă îşi expune picturile executate în ulei, creează o şcoală de televiziune, se implică în viaţa politică a Moldovei. În 2012 scrie romanul ,,Aici e dincolo''. ,,latura artistică... nu e foarte deosebită de cea existenţială a Angelei Aramă pe care o ştim temerară,maximalistă, provocatoare. Cele două ipostaze îşi dau întâlnire în ,,Fuck Codul muncii!''(Criticul Grigore Chiper).

Scriitoarea a dat autografe celor care au intrat în posesia romanului său.

Din nou ascultăm melodii din repertoriul formaţiei ,,When Violin Meets Guitar''. La cererea ascultătorilor Radio3P aflăm numele celui de-al doilea membru - Emilian Florentin Gheorghe, chitară.
Urmează moment poetic dăruit de tinerii Bocancului Literar, Ionuţ Petraru, student anul II la Facultatea de Jurnalism şi Raluca Neagu, studentă anul întâi la Facultatea de Psihologie, tineri talentaţi despre care vom mai auzi cu siguranţă. Raluca Neagu este câştigatoarea premiului I la Concursul de poezie Călăraşi, câştigătoarea premiului III la concursul de poezie ,,Agatha Gigorescu Bacovia'', Mizil. Ionuţ Petraru ne-a citit un poem scris în urmă cu o zi, când a împlinit 20 de ani.
Cristi Dumitraşcu încheie seara Pariului pe Prietenie cu piese din repertoriul propriu a căror versuri manifest ne fac să zâmbim ,,am o ţară plină de succesuri''. Aflăm că a compus coloana sonora a lung-metrajului “ Tache”, regizat de Igor Cobileanski, produs de Cristian Comeaga si Domino Film.
Ce ar trebui să mai ştim despre Cristi Dumitraşcu ? ,,...se pregăteşte de lansarea unui volum de poezie urbană''. Sună bine şi incitant. Aşteptăm cu nerăbdare lnsarea acestui cărţii.
Prima emisiune radio transmisă în direct a fost un succes al serii. Acum trebuie să formăm un colectiv care să realizeze şi să modereze emisiuni culturale la Radio3P. 









]
 

in direct
 &
 http://www.livestream.com/bocanculliterartv
ID messenger Radio3P /  radio3p@yahoo.ro

Târgului Internaţional GAUDEAMUS 21-25

În perioada 21-25 noiembrie 2012, în Pavilionul Central Romexpo, Bucureşti, Radio România va organiza ediţia a 19-a a Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură. Invitat de onoare special: Republica Moldova. Integralitatea limbii şi a culturii române se va afla în prim-planul Târgului, care îşi propune să acorde o vizibilitate sporită vieţii culturale şi literare de peste Prut.
“În premieră în acest an, Târgul GAUDEAMUS va avea un partener privilegiat, Italia, care şi-a câştigat acest statut în urma excelentei sale participări ca invitat de onoare la ediţia din 2011. Scriitori italieni de renume vor fi protagoniştii unui program de evenimente care va reconecta Bucureştiul la efervescenţa culturii şi literaturii italiene actuale.
Pentru prima dată, un târg de carte din România iniţiază un centru internaţional de copyright! 10 agenţi literari europeni au confirmat deja prezenţa la GAUDEAMUS pentru a stabili întâlniri profesionale cu editori, autori, traducători şi agenţi literari români.
GAUDEAMUS 2012 se anunţă a fi şi la această ediţie momentul de vârf al anului editorial, reunind panorama celor mai reprezentative edituri româneşti, dar şi prestigioase edituri străine, ambasade şi centre culturale, la care se adaugă participanţi şi invitaţi din Belgia, Franţa, Spania, Rusia, Norvegia şi Estonia, într-un maraton de evenimente care vor ţine capul de afiş al fiecărei zile!
Cărţi mirosind încă a cerneală de tipar, scriitori joviali şi cititori nerăbdători să-şi cunoască autorii preferaţi, dar şi mulţi invitaţi-surpriză îşi vor da întâlnire între 21 şi 25 noiembrie pentru a recompune atmosfera cunoscută, şi totuşi mereu alta, a Târgului GAUDEAMUS!
Alte proiecte şi noutăţi ale ediţiei:
Expoziţia de fotografie Istoria imaginară a cărţii şi a scrisului – o incursiune insolită în lumea cărţii din perspectivă fotografică, expoziţia va reuni peste 30 de lucrări semnate de artistul Jean Marc Godès, autorul imaginii GAUDEAMUS 2011 şi 2012;
Expoziţia Ada Kaleh – Insula din suflet, organizată de Muzeul Ţăranului Român – o călătorie pasionantă, documentată cu fotografii, ilustraţii şi cărţi poştale, hărţi şi relatări, în perioada de glorie a insulei care a devenit legendară în trecutul recent al României;
Edituri dispărute – cărţi regăsite: publicul va avea surpriza să descopere la Târg cărţi publicate de edituri dispărute în ultimii ani din peisajul editorial românesc, dar care au rămas în memoria cititorilor prin autorii şi volumele publicate;
Eu citesc. Dar tu? – expoziţie de fotografie de Mircea Radu, o invitaţie inedită la lectură prin intermediul fotografiei. Personaje principale: oameni cunoscuţi surprinşi în flagrant… citind!
Concursul Naţional de Lectură “Mircea Nedelciu”, o competiţie de lectură, comunicare şi creativitate în care protagonişti vor fi liceenii câştigători ai etapelor locale ale concursului, organizate pe parcursul anului în colaborare cu studiourile teritoriale Radio România;
Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să acorde vizibilitate competitivităţii şi performanţelor învăţământului românesc. Invitaţii speciali ai Târgului vor fi elevii români medaliaţi la olimpiade internaţionale;
Proiectul “Cărţile se întorc acasă” – campanie de donaţie de carte pentru bibliotecile rurale şi şcolare din România, dar şi pentru comunităţile româneşti din străinătate;
Bursa Educaţia – secţiune a Târgului care aduce în acelaşi spaţiu instituţii de învăţământ româneşti şi străine invitate să-şi prezinte oferta educaţională şi editorială;
Salonul de Carte pentru Copii “Ion Creangă”, una dintre cele mai dinamice şi interactive componente ale Târgului, care găzduieşte, într-un spaţiu ludic şi atractiv, edituri specializate în publicarea de carte pentru copii, dar şi ateliere de creaţie pentru cei mai mici vizitatori.”, au transmis organizatorii.
Program de vizitare: de miercuri, 21 noiembrie, până duminică, 25 noiembrie, între orele 10.00 – 20.00
Pentru informaţii suplimentare despre această ediţie a Târgului:

marți, 23 octombrie 2012

o nouă apariţie ,,Leonard Ancuţa'' în Club A

înfige seringa asta/adînc/la rădăcina fericirii și fă-o vineri, 26 octombrie, în Club A, alături de Paul Vinicius în rolul lui Vinicius Paul, Răzvan Țupa în rolul lui Țupa Răzvan, Ștefan Mardale acompaniindu-l pe Mardale Ștefan și Comandorul Hoisan ridicînd dreapta spre Hoisan Comandorul. Da, ia-ți liber vineri seara și vino de la ora 20.00 în Club A să pătrunzi în lumea Jusei și-a cîntecelor ei, vino să vezi ce au de spus invitații și fii pregătit să pleci acasă cu noul volum de poeme al lui Leonard Ancuța, cîntece pentru Jusa la un preț special.
Și te rugăm să nu vii singur, pentru că acolo unde dragostea moare de foame, carnea moare de frig iar Jusa este invitat special la CDPL FEST 4, care începe fix de la ora 17.04.
Invitati: Sabina Comșa, Corina Bernic, Sorin Gherguț, Oana Cătalina Ninu, Alex Vasieș, Doina Ioanid, Sorin Dinco, Ania Vilal, Gabriel Daliș, Cristina Ispas, Diana Iepure, Bogdan Lipcanu.
stand Observator cultural.
Photobucket

Cronică eveniment - Roland Cafe


,,Vacanţa muzicală'' (Radu Pietreanu, Mihai Napu, Cristi Pup) deschide evenimentul din seara de 20 octombrie 2012, eveniment găzduit de Roland Cafe, un loc select, primitor, rafinat, unde a avut loc lansarea volumului de versuri ,,TinctURI''', autor – scriitorul clujean Florin Constantin Verdeş.



Într-o atmosferă de bon ton, cu muzică de calitate, am ascultat versuri lecturate de autor, am legat noi prietenii, am cântat melodii cunoscute din repertoriul invitaţilor din acea seară.


Le Gros Calin, cum îi spun prietenii lui Călin Costache, eternul îndrăgostit de chansonette, a reuşit să câştige simpatia publicului aflat în Roland Cafe prin vocea sa şi prin repertoriul muzical francofon ales, şlagăre cunoscute şi iubite de consumatorii acestui gen muzical: Et si tu n'xistais pas, A toi, Natalie..."Aux Champs Elysees, aux Champs Elysees~ Au soleil, sur la pluie, à midi, à minuit ~ Il y a tout ce que vous voulez aux Champs Elysees."au fost acorduri muzicale fredonate şi aplaudte de public.
Florin Constantin Verdeş ,,scorpion alergător pe nave adânci'', a lecturat câteva ,,K-uri''(K 24, k25 etc.) titluri date poeziilor sale, inspirate din prescurtările descoperite pe mess, în dialogurile cu fiica sa, asa cum ne-a delcarat autorul.



Au urmat momente muzicale dăruite de trupa CALEnDar, Florin Ioan Thomits şi ficele sale, Patricia, mezina şi Paula Tomits, nume de care vom mai auzi. 



A fost o surpriză pentru mine să întâlnesc acolo prieteni ai Pariului, precum Eugen Avram, Radu Pietreanu, Mihai Napu, Călin Costache, oameni care au dat curs invitaţiei lui Sorin teodoriu şi Clarei Mărgineanu, părinţii spirtuali ai evenimentului cultural care a strâns în jurul său multe nume mari din literatura contemporană şi din pleiada folkiştilor apreciaţi şi admiraţi de public. 

A fost o seară minunată petrecută alături de prietenii mei Ştefan Ciobnu, Raluca Neagu, Mihai Matei, într-un cadru intim, relaxant, unde toată lumea se simte bine, zâmbeşte şi participă la eveniment,trăind momente speciale în Cafeneaua Roland, un loc asezonat cu bună dispoziţie.
Vom reveni cu siguranţă. Felict organizatorii!






ave

luni, 22 octombrie 2012

şi dacă...


norii se transformă în păsări fără aripi
doar gânduri cuibărite în umbre de tăceri
 ascund cătuşe crescute din braţele tale
 grele
grele şi strânse pe încheieturile nopţilor

linişte
e liniştea în care strigătul copacilor bătrâni îmi bântuie mintea
sfredelind aşteptări carnivore
 las în urmă geruri tolstoiene
zăpezi topite de tălpile mele încercând să păşească pe cărări amorţite
de lumina opacă din tine

lasă-mă să trec

soarele nu încălzeşte niciodată în spatele norilor
niciodată

se stinge se stinge
se stin...



vineri, 19 octombrie 2012

Concerte-azi te invita la: 
Genuri: 
Diseara în: 
Club Vertigo
Adresa: 
Str. Blanari 21
Rezervari si informatii la: 
-
Luna Patrata rasare pe 24 octombrie in Bucuresti! 
Fenomenul va putea fi observat de catre toti cei care doresc sa urce la etajul cladirii aflate pe strada Blanari la numarul 21, unde Alina Manole, singura artista de folk-jazz din Romania, va aduce muzica sa speciala. 
Intr-un spatiu muzical nou, Clubul Vertigo, se vor auzi povestile despre amanti, relatii interzise sau plictisite, iubiri fantastice si ...tot ce nu vreti sa recunoasteti cu voce tare legat de vietile voastre. 
Alaturi de artista, pe scena se vor afla Adrian Cristescu, Tudor Olaru si Ovidiu Condrea, muzicieni alesi, care completeaza frumos profilul unei seri speciale, cu atmosfera eleganta, aparte, dedicata celor care stiu sa traiasca Frumos si Adevarat!
O parte dintre piesele ce se vor auzi in cele 2 ore de concert fac parte de pe albumele “Luna Patrata” si “Dragoste in 3”. Lor li se adauga piese foarte noi, compuse, ca de fiecare data, de Alina Manole, si care desi continua linia de stil a cantautoarei, au “ceva” in plus. 
Ramane de descoperit si de trait, pentru fiecare dintre cei prezenti, picatura de magie muzicala pe care o aduce fiecare concert “Folk-jazz sub Luna Patrata”. In definitiv, totul e atat de interpretabil...
Concertul va avea loc in cadrul serii Folk Frate: grup, proiect muzical si gazda muzicala in fiecare miercuri in Clubul Vertigo. Dupa incheierea concertului Alinei Manole, muzica live va continua pana dimineata!
24 octombrie, ora 21:00
Concert Folk-Jazz sub Luna Patrata
Formula de concert: Alina Manole (voce, chitara), Adrian Cristescu (clape), Tudor Olaru (bas), Ovidiu Condrea (tobe)
Locul de desfasurare: Club VERTIGO (str. Blanari, 21, la etaj)
Rezervari la telefon: 0730.471.746
Acces pe baza de bilet, la intrarea in club. Pretul biletului: 25 de lei
Data evenimentului: 
Wednesday, October 24, 2012
Afis: 

joi, 18 octombrie 2012

Florin Popovici - Înfipte-n grindă






[Înfipte-n grindă]- editura Studia , Cluj- Napoca
autor Florin Popovici


Florin Popovici, iluzionistulvorbelor cu tâlc, scoate din jobenul fermecat  pilde moralizatoare despre viaţă şi experienţa omului trecut prin intemperiile ei platoniene, persuadând prin volumul său de poezii,,Înfipte-n grindă’’- Editura Studia, Cluj - că liricul poate căpăta o formă inedită, originală,  prin structura compoziţională, formă şi tematică, sintetizând aspectele generale pe care individul le întâlneşte în propriul său laborator existenţial.
Descifrarea semnificaţiilor  lirice presupune un efort intelectual din partea cititorului,  Florin Popovici oferind acestuia, cu fiecare poezie,  un minilabirint,  al cărui compartiment are o morală finală, pornită din  incipit. Poeziile nu au titlu, provocând astfel lectorul la o analiză mai atentă a textului. M-am oprit la  ,,nr. 12’’, unde primul cuvânt –hoţul- stârneşte curiozitatea celui care se încumetă să  pătrundă sensul moral, denotativ şi conotativ al acestuia-  ,,Hoţul/ E tentat să fure un bou/ Asemeni Evei/ Care  a fost tentată/ De măr/ Ispitită fiind de şarpe…’’- morala finală -  ,,Săracul hoţ/ Murea om cinstit/ Şi Eva/ Virgină psihic.’’
   Folosind un ton ironic, discursul  liric devine un bumerang al logicii, cu răsunet în meditaţia eului liric, a cărei lume este răsucită pe toate părţile, pentru a descoperi ce se ascunde dincolo de cuvinte. Asemenea fabulelor, oamenii sunt asociaţi cu necuvântătoarele. La nr. [53] - ,,Cocoşul/ Apasă stinghia/ Care îl susţine/ Cu forţa strigătului/ Eliberat de complexele naive/ Generate/ De cel care nu prea ştie/ Ce are de făcut, / Rezultanta/ Fiind semnalul/ Ciclurilor/ Ce susţin/ Impresia de/ Trecut / Prezent şi viitor etern/ Pe o stinghie putredă/ Dar bine înfiptă/ În găinaţul/ Temerilor noastre.’’ Iată cum autorul încearcă succint să demonstreze faptul că omul, stăpânul pământului, asemenea cocoşului,  se lamentează inutil atunci când viaţa (stinghia putredă) este ,,bine înfiptă în găinaţul’’ propriilor temeri, făcând imposibilă schimbarea  destinului, lăsând în urma sa doar haos şi strigăt inutil.
   Când am amintit despre lumea necuvântătoarelor, am luat în calcul şi lumea lucrurilor folosite de oameni, cum ar fi – [39]-  ,,faţa de masă’’, simplu decor, pe care autorul o personifică dându-i  altă utilizare decât cea reală, astfel încât banalul obiect, după ce a suportat farfuriile cu ciorbă, vorbe grele - rostite la o ţuică şi o bere - va fi  scuturat,  pus în raft, până în ziua în care va deveni cu adevărat util, o cârpă de şters ,,Podele mute’’. Morala: nu tot ce-i frumos e şi util, aşa cum nici utilul nu e musai să fie frumos, într-o lume pragmatică.
   Interesantă mi s-a părut şi asocierea ,,ibricului afumat’’ cu  ,,o pisică ce priveşte năucă… ’’. Las plăcerea cititorului de a găsi sensul acestei combinaţii neobişnuite.
Poezia lui Florin Popovici reprezintă  lumi paralele unde filosofia succede moralei. În prima parte a volumului, energia generată de ,,tern’’ şi ,,etern’’ este redată în termeni ,,matematici’’şi filosofici, aleşi cu grijă, termeni prin care omul se regăseşte, rătăcit fiind în propria-i ecuaţie,  revine în forţă, chiar dacă ,,Trecem/ Unii pe lângă alţii/ Ca trenul/ Prin/  Halta părăsită…’’, chiar dacă suntem ,,fentaţi de soartă’’ sau avem nevoie de o putere conducătoare,  ,,în nesiguranţa noastră’’, ajungem în cele din urmă să credem că suntem nişte mici zei în univers, unde  realizăm, în final, că ,,nu existăm niciunul’’. Hoţul, nebunul, frica, răutatea care se ,,vinde la chioşc devenind materia primă/ alături de pâinea cea de toate zilele’’, consumată  în final ca ,,un pahar cu apă /ce ne potoleşte setea de bunătate/ după ce am consumat la restaurantul luxos al vieţii/ răutate pe pâine/ la un preţ exorbitant’’; timpul, plăcerea şi greaţa, norocul - ,,o artă puţin abstractă’’- reprezintă  doar câteva repere ce ilustrează tematica  primei clasificări filosofice a volumului  de poezii ,,înfipte-n grindă’’.  Reprezentativă pentru această parte mi s-a părut poezia care se referă la necesitatea sfidării regulii jocului, atunci când situaţia o cere. Voi reda în întregime această creaţie : ,, O bilă erudită/ Ameninţată/ Cu neruşinare/ De tacul/ Scârbos/ Se simte/ Îndreptăţită/ Să sfideze/ Regula jocului/ Şi să se/ Ascundă/ Timidă/ În gaura neagră/ Ce o apără/ De scârbă/ Şi o transformă/ În erudiţie/ Inutilă .’’
Despre câinele flămând, nefericit  care ,,se simţea ratat’’ pentru că nu l-a cunoscut pe Pavlov, despre oaia care păştea blajină iarbă şi care ,,de la o vreme/ a început să o pască un gând’’, despre furnica ce realizează un sistem prin ,,Disproporţionalitatea efectului raportat la ceea ce ea …’’ îi sugerează autorului; despre ambiţia inutilă a măgarului ,,de a deveni cal de curse’’, ţintind piedestalul nepotrivit lui, despre toată această lume care ne înconjoară, o lume bine strunită moral în poezia lui Florin Popovici, nu pot spune decât că întregeşte cu ironie morala provocată de contrastul între aparenţă şi esenţă,  referindu-se  la  caracterul uman,  evidenţiind defectele acestuia,  trăsături satirizate discret de autor căruia nu am a-i reproşa decât un singur lucru: aşezarea în pagină a versurilor, ce dau impresia de zicere sacadată, făcând lecturarea anevoioasă şi obositoare.
Îmi voi permite în încheiere să dau o altă formă unei poezii, selectate special, o creaţie care  defineşte structura lecturilor aflate în carte, particularizând esenţa poeziei lui Florin Popovici.
,,combinând plăcerea cu greaţa/ risc să apar şi să dispar ca o nălucă/ dornică de apariţia care fără greaţa dispariţiei/ generează o poveste fără sfârşit/ o vacă fără lapte/ un pictor fără pensulă/ şi un poet tembel/ care încearcă să găsească /sfârşitul unei poveşti/ fără început.’’

Duminică, 21 octombrie 2012, la Mojo Club Music, o nouă ediţie a Pariului Pe Prietenie


Oamenii posedă, precum ierburile, însuşiri ascunse şi doar întâmplarea le scoate la iveală la momentul şi locul potrivit.

Duminică seară, de la ora 18:00 la Mojo Club, ne-am dat întâlnire cu poezia, cu filmul şi cântecul. Dacă vă face plăcere, lăsaţi pentru câteva ore telecomanda şi haideţi în centrul vechi al Bucureştiului, strada Gabroveni la numărul 14.

Vine din Chişinău, special pentru Pariu pe Prietenie, poeta Angela Aramă, din Deva este invitat scriitorul Daniel Dăian, din Cluj, poetul Florin Constantin Verdeș, iar din Bucureşti, poetul Victor Marinescu.

Vom viziona filmul 'Omul din spatele turnului', un documentar despre Petru Diaconu, în regia Brândușei Bălan, scenariu Alexandra Albu.

Şi pentru că Pariul pe Prietenie nu poate exista fără muzică, Cristian Horia şi Emilian Florentin Gheorghe vor prezenta proiectul acustic When Violin Meets Guitar. Muzicianul Cristi Dumitraşcu vine de la Plaja Mică (fără Circa 7) şi aduce acel plus de savoare de care fiecare ediţie duminicală are nevoie.

Dacă invitaţii Pariului pe Prietenie merită prezenţa şi aplauzele voastre, voi decideţi. Aşa cum am anunţat şi rândul trecut, ediţia de duminică va fi transmisă online, iar cei care vizionează Pariul din Diasporă sau din afara Bucureştiului sunt rugaţi să se înregistreze cu numele real şi localitatea de domiciliu pe  http://www.livestream.com/bocanculliterartv  

Oricine poate adresa câte o singură întrebare artistului de pe scenă şi, în felul acesta, vom avea ocazia de-a afla mai multe despre cel sau cea care cântă ori recită duminică la Pariu pe Prietenie.

Intrarea liberă - vă aşteptăm.

miercuri, 17 octombrie 2012

Florin Constantin Verdeş- lansare de carte

 
 

Lansare de carte: tinctURI – Florin Constantin Verdeş

Vă aşteptăm SÂMBĂTĂ, 20 octombrie 2012, orele 19:00, la ROLAND Cafe, în Bucureşti, Str. Doctor Lister nr. 1 (zona Opera Română – vis-a-vis de Biserica Elefterie), intrarea LIBERĂ

Rezervări la tel. 0722.111.991; 0758.784.419;

Lev Tolstoi spune: “E greşit să credem că scopul vieţii este slujirea lui Dumnezeu. Rostul vieţii este binele. Dar, din moment ce Dumnezeu a dorit să dăruiască binele oamenilor, atunci oamenii, ajungând la binele lor, fac ce doreşte Dumnezeu de la ei, împlinesc voia lui.”
Rostul lui Florin Constantin Verdeş a fost să scrie.
FLORIN CONSTANTIN VERDEŞ, s-a născut la 11 noiembrie 1961 în Cluj-Napoca.
Poet şi editor, directorul editurii Eurograph, Cluj-Napoca.
De-a lungul anilor a fost membru şi conducător a numeroase cenacluri literare şi literar-artistice, dintre care amintim: Cenaclul literar-artistic „Observator” din Cluj-Napoca, (condus de regretatul actor Călin Nemeş şi de scriitorul Gabriel Cojocaru), Cenaclul literar „Orizont” din Cluj-Napoca, (condus de regretatul Ioan Viorel Bădică), cenaclul literar-artistic „Nicolae Tăutu” al Casei armatei din Cluj-Napoca, condus de Jean Emanuel Anton şi Florin Constantin Verdeş, cenacul literar „Transilvania” din Sibiu (condus de Mircea Ivănescu şi Ion Mircea), a condus cenaclul literar al Casei armatei din Târgu Mureş, iar în prezent este membru al cenaclului literar „Constantin Brâncuşi” din Cluj-Napoca (condus de scriitorul Constantin Zărnescu).
Debut literar în revista „Ramuri” în anul 1981(sub oblăduirea lui Marin Sorescu).
A mai publicat în „Astra”, „Făclia”, „Vatra”, „Transilvania” (la invitaţia scriitorilor Mircea Ivănescu şi Ion Mircea), „Scutul Patriei”, „Viaţa militară”, „Cetatea culturală”, „Filarmonia”, „Oraşul”etc.
Debut editorial în anul 1999 cu volumul de poezie „Autoportret în faţa viitorului” la editura Napoca Star – sub îngrijirea lui Ion Mureşan
Alte volume: „jocURI de societate”, editura Grinta, 2006 – prefaţat de Constantin Zărnescu şi postfaţat de Dan Marius Drăgan; „ecoURI surde”, editura Eurograph, 2008 - prefaţat de Marcel Mureşanu, postfaţat de Horia Muntenuş; „timpURI uscate”, editura Eurograph, 2010 – prefaţat de Dan Marius Drăgan, postfaţat de Daniela Gifu; „tinctURI, editura Eurograph, 2011, prefaţat de Daniela Gifu, postfaţat de Sanda Misirianţu;
Apariţii colective:
Horia Muntenuş - „Scriitori clujeni” – volumul I, editura Diotima, Cluj-Napoca, 2005; Constantin Tony Dârţu – „Personalităţi române şi faptele lor – 1950-2000” – volumul XVI, editura Venus, Iaşi, 2005; Antologia „Peregrini prin timp” a Cenaclului „Octavian Goga”editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2010; Antologia „Metamorfoze poetice”, editura Citadela, Satu Mare, 2011; Antologia „Cuvântul prin timp”, editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011; Antologia „Poeţi clujeni la cumpănă de milenii”, Editura Sedan, luj-Napoca, 2012.
În curs de apariţie:
„alter ego-URI”, editura Eurograph, Cluj-napoca, 2012
 

festivalul national de muzica folk 4 noiembrie 2012


Concurs de poezie si epigrame
www.romeojulietalamizil.ro
Festival International de Poezie si Epigrama, ed. a VI-a.
Invitat: scriitorul Nicolae Dabija.
Invitatul editiei a V-a: academicianul Solomon Marcus.

Premierea Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia'', Mizil 2012


La Mizil, 6octombrie 2012, a avut loc premierea câştigătorilor Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia''.
Evenimentul s-a desfăşurat în sala Căminului Cultural Adrian Păunescu. Legat de numele poetului, am fost plăcut impresionată de faptul că în incinta Consiliului Local de la Mizil am descoperit un colţişor, chiar aproape de intrare, unde se aflau câteva dintre volumele de versuri ale poetului, ca o carte de vizită a mizilenilor, ca un bun venit într-un orăşel mic, în care cultura este la ea acasă.
Pe un fond muzical de excepţie - ,,Emoţii de toamnă'' - interpretat de Nicu Alifantis, am aşteptat începerea festivităţii, timp în care ne-au fost împărţite noi apariţii editoriale pe care le-am răsfoit - ,,Fereastra'', revistă editată de Asociaţia Culturală ,,Agatha Grigorescu Bacovia''; ''Bucureştiul Literar şi Artistic'', revistă lunară fondată de Coman Şova şi Florentin Popescu; ,,Mizilul'', publicaţie lunară.





Un moment special mi s-a părut apariţia liceenilor, peste 60, care au luminat sala prin ţinuta vestimentară, albă.
Într-o atmosferă primitoare, în care invitată de onoare a fost toamna, pe o scenă a cărei cromatică de bon ton, potrivită începutului de octombrie, primarul oraşului, domnul Emil Proşcan, a deschis ceremonia acordării premiilor ediţiei a -VI- a a Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia''.
Dumnealui a vorbit succint despre istoricul acestui concurs, despre oamenii implicaţi de-a lungul timpului în buna desfăşurare a evenimentului literar - Consiliul Local, juriul format din scriitori, jurnalişti - oameni care şi-au pus amprenta pe cultura românească de după 1970 şi până în prezent. Amintesc doar câteva nume mari care au susţinut evenimentul literar de la Mizil: Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Tatiana Stepa (o voce puternică a muzicii folk ce a dat numele Festivalului Naţional de muzică folk, găzduit şi organizat de mizileni), Constanţa Buzea, actorul Dan Puric, Mircea Diaconu, Fănuş Neagu, Nicu Alifantis, Raul Cîrstea, Maria Gheorgiu, Mircea Vintilă etc.
Membri juriului: Florentin Popescu, Valeria Manta Tăicuţu, Nicolae Tăicuţu, Rodian Drăgoi, Nicole Păvăleanu, Marian Postu, Lucian Mândrescu,  au spus câteva cuvinte despre însemnătatea concursului în evoluţia literaturii române.
Salut intervenţia domnului Nicolae Păvăleanu, profesor de limba franceză la Liceul Haşdeu din Mizil, intervenţie ce a vizat tinerii participanţi, încurajându-i în demersul literar : ,,ne-a surprins cantitatea şi calitatea lucrărilor trimise ... ne-a venit foarte greu să discernem, pentru că foarte mulţi dintre dumneavoastră scrieţi destul de bine... e un lucru bun că tineri ca voi au preocupări artistice...''.
Din partea redactorului şef al revistei ,,Bucureştiul Literar şi Artistic'', primarul Mizilului şi domnul Lucian Mihăilescu, redactorul şef al revistei ,,Ferestra'', au primit diplomă de excelenţă pentru sprijinul activităţilor culturale, un gest simbolic, dar bine primit de cei doi.
A urmat un moment muzical dăruit de doamna Bianca Ionescu, celebra solistă a Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” din capitală care ne-a vorbit despre apariţia noului său CD, conţinând 17 piese şi despre apariţia cărţii  domniei sale - ,,Flacăra din mine''. 
Premierea a venit cu o avalanşă de emoţii din partea câştigătorilor care au spus câteva cuvinte despre ei şi despre participarea la acest concurs. Primarul Mizilului a acordat premiile, felicitându-i pe câştigători, mulţumind juriului şi celorlalţi participanţi.
Iată lista câştigătorilor Concursului Naţional de Literatură ''Agatha Grigorescu Bacovia'', ediţia a-VI-a, Mizil:

POEZIE - (138 partipanţi)

MARELE PREMIU a fost acordat Adelei Naghiu din Baia Mare




Premiul I – Andrei Velea (Galaţi – 9.82)


Premiul II – Rodian Drăgoi (Bucureşti – 9.56)
Premiul III – Raluca Leontina Neagu (Călăraşi – 9.31)



PREMIILE REVISTEI FEREASTRA

Florina Isache – (Roşiorii de Vede – 8.81)
Silvia Bitere - (Constanţa – 8.68)

PREMIUL DE DEBUT

Baraban Iulian Claudiu – Udeşti, Suceava; elev cls. A-IV-a, 10 ani – 8.68


PREMIILE PENTRU SECŢIUNEA PROZĂ

Premiul I – Chiş Mihaela Simona (Botoşani – 9.43)
Premiul II – Maria Postu (Bucureşti – 9.31)
Premiul III – Ottilia Ardeleanu (Năvodari – 9.25)

PREMIUL REVISTEI FEREASTRA

Adelina Cristina Bălan – (Focşani – 9.12)


aşa mor poeţii

fără să spună din vreme
la ei semnele de moarte
se văd întotdeauna mult mai târziu
şi nu pe partea cu oamenii
Ei scriu, scriu
până nu se mai poate face nimic
şi toată lumea încearcă
să-i aducă pe calea cea bună
dar ei îşi cultivă nebunia
în tiraj tot mai mic
trăind mai mult în întâmplările altora
întorcându-se în viaţa lor
numai pe străzi lăturalnice
mutându-şi sărăcia
de pe-un picior pe celălalt
şi sufletul
până în locul de unde
începe să se vadă Dumnezeu
(Adela Naghiu)

,,...când scapi cu degetele-n stâncă
fiecare treaptă
nu vezi scara doar speri
şi brusc înţlegi sensul căderii...''
(Raluca Neagu)


După festivitate, toţi participanţii sosiţi din provincie au fost invitaţi la cantina consiliului local unde au servit sărmăluţe cu mămăliguţă şi friptură la grătar. Ospitalitatea mizilenilor a întrecut orice aşteptare. Le mulţumim pentru tot!
În drum spre gară am trecut pe strada principlă din centru, unde câteva echipe de oameni instalau scena pentru următorul mare eveniment- ,,Festivalul Naţional de muzică folk ,,Tatiana Stepa''. 





Felicit organizatorii şi câştigătorii concursului de la Mizil, Concurs Naţional de Literatură ''Agatha Grigorescu Bacovia'', ediţia a-VI-a.
Share |