RADIO VOCATIV

miercuri, 8 august 2012

pisc neatins


am crezut că îl pot îmblânzi
am crezut că iubirea înfrânge orice orgoliu al fiarei
orice prejudecată

când muntele rămâne neclintit pasărea oboseşte să se tot înalţe
spre piscuri
ca să ciugulească puţin din boabele măreţiei
de pe fruntea de piatră

îi e greu să-şi odihnească zborul
acolo unde i-ar fi plăcut să-şi împletească un cuib
să se ghemuiască la pieptul tăcerii reci
ca puiul de vultur înfruntând vântul aspru
ştiind instinctiv că trebuie să reziste
pentru că soarele va ajunge într-o zi şi la el
e singurul care încălzeşte   pietre

tu
munte de neclintit
 aştepţi orice suflare  să-ţi cadă la picioare
 pentru că jos nu există zbor ci doar aripi frânte de colţurile crestelor
care fac imposibilă înălţarea până la tine

nu vei  reuşi niciodată să simţi pulsul unei inimi
pentru că pietrele 
nu au nici genunchi 
şi nici aripi

un munte rămâne veşnic singur
sub coloana infinită a tăcerii

legile vorbirii corecte - gramatica si punctuaţie.(4)



sursă de informaţii -  cărţile şi autorii din imagine- uneori site-ul ,,diacritica''. 

Câteva reguli apărute în DOOM 2

Verbele de conjugarea a IV a (care au terminatia în ,,i'' - a citi, a vorbi, a iubi etc.) se împart şi ele în âteva categorii, şi anume:verbe cu infix (-esc-/-eşt-) şi verbe fără infix. Ca şi cele de conjugarea I, de altfel, numai că acolo infixul e -ez-/-eaz-.
I. Modelul de conjugare fără infix
I.a. Radical terminat în consoană, alta decât n:
a dormi: dorm, dormi, doarme, dormim, dormiţi, dorm
La fel: a minţi, a ieşi, a fugi etc. Cu alternanţele fonetice de rigoare, evident.
A oferi, a suferi, a descoperi, a acoperi bagă un la el/ei oferă, suferă, descoperă, acoperă.
I.b. Radical terminat în n:
a veni: vin, vii, vine, venim, veniţi, vin
La fel: a deveni, a reveni, a interveni, a surveni.
I.c. Radical terminat în vocală, de obicei u:
a contribui: contribui, contribui, contribuie, contribuim, contribuiţi, contribuie.
La fel: a bântui, a piui, a chiui.
II. Modelul de conjugare cu infix (-esc-/-eşt-)
II.a. Radical terminat în consoană:
a glumi: glumesc, glumeşti, glumeşte, glumim, glumiţi, glumesc
La fel: a gândi, a citi, a călători, a aminti, a dori, a privi, a primi, a mulţumi etc.
II.b. Radical terminat în vocală, de obicei u:
a sfătui: sfătuiesc, sfătuieşti, sfătuieşte, sfătuim, sfătuiţi, sfătuiesc
La fel: a bănui, a dărui, a dispreţui, a locui, a trăi, a răci.
Acu’, problema se pune la verbele astea cu radical terminat în -u: unele se conjugă după modelul I.c, altele după modelul II.b. Iar unele tind să treacă de la II.b, adică -esc-/-eşt-, la I.c, adică fără infix. De exemplu, a chinui, a cheltui, pentru care DOOM 2 acceptă ambele variante: chinuiesc / chinui, chinuieşti / chinui, chinuieşte / chinuie; cheltuiesc / cheltui, cheltuieşti / cheltui, cheltuieşte / cheltuie.


***********************************************************//****************************************************



Tabelul de mai jos cuprinde cîteva dintre greșelile cele mai frecvente de scriere sau pronunțare a unor cuvinte. Formele greșite sânt marcate cu asterisc.
Greșit
Corect
Observații
*președenție
președinție
Probabil o influență de la prezidențial.
*fregvent
frecvent
Sub influența consoanei sonore /v/ se modifică, greșit, și consoana surdă /k/.
*secment
segment
Nu derivă din verbul a secționa
*cunoștiință
cunoștință
Unii vorbitori fac diferența dintre *cunoștiință cu sensul de informație cunoscută și cunoștință cu sensul de persoană cunoscută, însă prima formă nu există.
*ștință
știință

două *ridichii
culoarea *ridichiei
două ridichi
culoarea ridichii
Conform Dicționarului ortografic al limbii române din 2002 (și altor lucrări) pluralul nearticulat al  substantivului ridiche este ridichi, iar forma articulată de genitiv - dativ este ridichii.
*noștrii
*vo
ștrii
noștri
vo
ștri
Grupul de consoane str din nostru face ca în forma de plural i-ul final să fie o vocală propriu-zisă, nu doar o palatalizare nesilabică a consoanei anterioare, așa cum se întîmplă cel mai frecvent (de exemplu ban - bani, alb - albi). Acest fenomen este interpretat greșit de unii vorbitori ca o necesitate de a scrie cuvîntul noștri cu doi i la urmă.
*membrii
*metrii
membri
metri
Un fenomen similar se întîmplă în cazul substantivului membru (printre altele), care are la plural forma nearticulată membri și forma cu articol hotărît membrii; aceste forme sînt adesea confundate în scris.
mi-ar *place
mi-ar plăcea
Tranziție considerată greșită a verbului a plăcea de la conjugarea a II-a la a III-a în forma *a place și flexionarea lui după modelul verbelor a face, a duce. În aceeași categorie intră și verbe precum a tăcea, a părea etc. În caz de dubiu, pentru a determina conjugarea corectă există metoda de a construi infinitivul lung și de a observa poziția accentului, pe terminație (conjugarea a II-a: plăcere, tăcere, părere) sau pe rădăcină (conjugarea a III-a: facere, ducere); infinitivul scurt are accentul pe aceeași poziție (a plăcea, a tăcea, a părea, dar a face, a duce).
*genuchi
genunchi

*delicvent
delincvent
Forma delicvent figurează totuși în cîteva dicționare ca variantă a lui delincvent.
*oprobiu
oprobriu

*frustare
frustrare

*intinerar
itinerar

*repercursiune
repercusiune
Probabil o influență de la cuvinte precum incursiune, recursiune, excursiune, toate derivate de la curs, în latină currere (a curge, a alerga), cu forma de participiu trecut cursum. Cuvintele percusiune și repercusiune derivă însă de la latinescul percutere (a lovi, a înfige).
*creem
*crează
creăm
creează
Verbul a crea se conjugă exact la fel ca a lucra, cu terminațiile adăugate la rădăcina cre- în loc de lucr-. Faptul că rădăcina se termină într-o vocală produce succesiuni de sunete relativ rare (de exemplu hiatul e-ă în creăm) și induce în eroare mulți vorbitori.
*mingie
*mingii
minge
mingi
Forma corectă a substantivului este minge . Forma mingie nu există în limba română, iar mingii nu este forma de plural, ci forma de dativ-genitiv a substantivului.
ca *și
ca
(„în calitate de”)
Cînd ca este folosit în comparații cu sensul „la fel cu”, înlocuirea lui cu ca și este permisă (ca și mine, ca și cum). Sensul „în calitate de” nu permite o asemenea înlocuire, deși mulți vorbitori procedează astfel, uneori pentru a evita disonanta: *A fost ales ca și conducător, *numirea lui ca și ministru.
*vroiam
*vroiai
*vroia
etc.
voiam
voiai
voia
etc.
Formele *vroiam etc. sînt foarte frecvente în uz, dar nu sînt acceptate de norma actuală. Ele sînt un hibrid între formele a două verbe diferite, sinonime: a voi și a vrea. La indicativ imperfect se preferă de obicei a voi, dar se pot folosi și formele lui a vrea: eu vream, tu vreai, el vrea, pronunțate cu diftongul ea; se observă că la persoana a III-a singular apare o coincidență supărătoare între imperfect și prezent.
*genoflexiune
genuflexiune

*indentitate
identitate
Greșeală indusă, probabil, de cuvintele formate cu prefixul in-.
*transversa
traversa
Vorbitorii sunt induși în eroare de cuvintele formate cu prefixul trans-, prefix care are într-adevăr sensul de dincolo, peste, de cealaltă parte. A traversa provine însă din franțuzescul traverser.
*complect
complet
Unii vorbitori sunt influențați de adjectivele terminate în -ect (direct, perfect).
*celălant
celălalt

*albitru
arbitru

*hambal
handbal

*nu fii
*nu zi
*nu fă
nu fi
nu zice
nu face
Forma de la imperativul negativ este identică cu forma de la infinitiv.


Share |