RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE ... 21-29 SEPTEMBRIE

 

RAMPA de JAZZ ŞI POEZIE, cel mai important desant poetic din ultimii ani!

Sep 18th, 2012 | By admin | Category: Proiecte În perioada 21-29 septembrie 2012, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundaţia Universitară „Carol I” lansează cea de-a doua ediţie a festivalului cultural în aer liber STRADA DE C’ARTE. În cadrul acestui festival, oferta culturală este amplă: târguri de carte în aer liber, expoziţii de arhitectură, proiecţii de filme, concerte live de blues şi jazz, seri de poezie, dezbateri şi ateliere de pictură şi desen dedicate copiilor. Unul dintre evenimentele de marcă ale Festivalului STRADA DE C`ARTE va fi “Rampa de Jazz şi Poezie”, în colaborare cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), care va aduce în faţa publicului scriitori consacraţi, dar şi voci ale noului val de poezie. “Rampa de Jazz şi Poezie” va prezenta, în fiecare seară, de la ora 19.30, un show de poezie, blues şi jazz cu Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue 
Spirit, Ioana Crăciunesc & Maria Răducanu, Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu, Miruna Vlada & Berti Barbera& Nicu Patoi, Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte, Traian T. Coşovei & Garbis & Capriel Dedeian, Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu. “Este cel mai important desant poetic din ultimii
 ani, în care oferim publicului bucureştean un stand cu cărţi de poezie, blues şi jazz, cu CD-uri şi audio-book-uri, cu lecturi publice ale unor nume importante ale ploeziei româneşti contemporane. Sunt convins că poezia va rezona cu bucureştenii şi că vom avea un public de calitate”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului “Rampa de Jazz şi Poezie”. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Mai multe detalii puteţi găsi pe http://stradadecarte.ro/
RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE este un proiect în
cadrul celei de-a doua ediţii a celui mai mare festival cultural în aer liber al Bucureştiului, STRADA DE C’ARTE, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, şi care se va desfăşura între 21-29 septembrie 2012.
RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE (coorganizator: Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România – APLER) este un spaţiude lecturi publice şi de promovare a cărţii de poezie, blues şi jazz, cu următoarele puncte de interes:
Pavilionul de Carte de Poezie, Blues şi Jazz, unde vor fi vândute şi lansate cărţi, CD-uri,
audiobook-uri de poezie, blues şi jazz (fără taxe de participare pentru editori sau poeţi/artişti). Edituri participante: Tracus Arte, Brumar, Humanitas Fiction, Humanitas Multimedia, Aius, Editura Casa Radio, FNSA, Vinea, CDPL, Contact International (Iaşi), Mirador (Arad), Timpul (Iaşi), Cartea Românească, Polirom. Reviste participante: Observator Cultural, România literară, Cultura, Poezia, Convorbiri literare, Luceafărul dedimineaţă, Viaţa Românească, Arca, Mozaicul, Drama, Manuscriptum, Cafeneaua literară, Contact International.
Rampa de Poezie, Blues şi Jazz, o scenă special amenajată în rampa BCU, va fi spaţiul dedicat recitalurilor, lecturilor publice, spectacolelor, dezbaterilor şi lansărilor de poezie, blues şi jazz.
Vineri, 21 septembrie 2012, ora 16.00, va avea loc lansarea unei ediţii speciale a revistei “Mozaicul”, eveniment la care vor participa poeţii craioveni: Daniela Micu, Ionel Ciupureanu, Petrişor Militaru şi
 Gabriel Nedelea care vor susţine un recital poetic.
poezie la prima vedere (30 de minute) – poeme din cărţi în pregătire sau în curs de apariţie
21 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioan Matiuţ
22 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Greceanu
23 septembrie 2012, ora 17.00 – Ioana Diaconescu
24 septembrie 2012, ora 17.00 – Amelia Stănescu
25 septembrie 2012, ora 17.00 – Simona Grazia-Dima
26 septembrie 2012, ora 17.00 – Marius Ghilezan
27 septembrie 2012, ora 17.00 – Cornelia Maria Savu
28 septembrie 2012, ora 17.00 – Adrian Suciu
29 septembrie 2012, ora 17.00 – Andrei Novac
recital “Cele mai frumoase poezii” (30 minute)
21 septembrie 2012, ora 18.00 – Gabriel Chifu
22 septembrie 2012, ora 18.00 – Nicolae Prelipceanu
23 septembrie 2012, ora 18.00 – Simona Popescu
24 septembrie 2012, ora 18.00 – Horia Gârbea
25 septembrie 2012, ora 18.00 – Ioan Es Pop
26 septembrie 2012, ora 18.00 – Octavian Soviany
27 septembrie 2012, ora 18.00 – Riri Manor
28 septembrie 2012, ora 18.00 – Denisa Comănescu
29 septembrie 2012, ora 18.00 – Constantin Abăluţă alături de actriţa Silvia Codreanu
Poezie de NOUL VAL
24 septembrie 2012, ora 19.30: Cătălina Bălan, Laura Dan, Radu Ianovi, Radu Niţescu, Silvia T
25 septembrie 2012, ora 19.30: Raluca Ciochină, Sorin Despot, Flaviu Predescu,
Simona Simionescu, Emilia Zăinel
Show-ul de poezie, blues şi jazz
21 septembrie 2012, ora 19.30 – Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja &
Blue Spirit / lansarea oficială a volumului “singurătata vine pe facebook” de Dan Mircea Cipariu, cu 12 desene de Mihai Zgondoiu, Editura Tracus Arte
22 septembrie 2012, ora 19.30 – Ioana Crăciunescu & Maria Răducanu & Dragoş Andriana
23 septembrie 2012, ora 19.30 – Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu
26 septembrie 2012, ora 19.30 – Miruna Vlada & Berti Barbera & Nicu Patoi
27 septembrie 2012, ora 19.30 – Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte
28 septembrie 2012, ora 19.30 – Traian T. Coşovei & Capriel & Garbis Dedeian / lansarea oficială a volumului “Jurnalul morilor de vânt” de Traian T. Coşovei, Editura Tracus Arte
29 septembrie 2012, ora 19.30 – Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu.
Poezia, blues-ul şi jazz-ul sunt genuri de nişă, care nu au prea multe spaţii generoase de exprimare şi promovare publică. Publicul acestor genuri de nişă este rezonant şi complementar. Pentru prima dată, timp de 10 zile, poezia, blues-ul şi jazz-ul au un spaţiu public pentru a se exprima şi promova, într-o zonă centrală a Bucureştiului! Totul într-o formulă interactivă, de agora! Să nu uităm că Bucureştiul are doar un singur festival de literatură, Târgul Naţional al Cărţii de Poezie, în timp ce alte capitale europene au numeroase evenimente literare, cu lecturi publice. Acest proiect îşi propune să creeze o aşteptare şi o obişnuinţă culturală pentru lecturile publice, folosind un format spectacular, care să atragă cât mai mult public bucureştean. Oferim o scenă de afirmare debutanţilor în aceste genuri de nişă şi, de asemenea, vrem ca publicul să-i cunoască şi pe profesioniştii acestor genuri de nişă.
Dintre volumele, autorii şi editurile participante menţionăm prezenţa Editurii Polirom şi Cartea Românească, care vor propune publicului cititor volume din următoarele colecţii:
TOP 10+, colecţie dedicată bestsellerurilor şi capodoperelor literaturii de pretutindeni, unul dintre
 cele mai de succes proiecte ale editurii POLIROM din ultima vreme; BIBLIOTECA POLIROM: autori premiaţi, traduşi în întreaga lume etc. (Saramago, Rushdie, Nabokov, Hemingway, Henry Miller,
Philip Roth, Haruki Murakami etc.); EGO. PROZĂ, FICTION LTD.: colecţiile de literatură romană ale editurii Polirom
Seriile de autor POLIROM: Marta Petreu, Andrei Oişteanu, Norman Manea, Octavian Paler,
 N. Steinhardt, Valeriu Anania;
colecţiile POEZIE şi PROZĂ ale editurii Cartea Românească
Casa de Pariuri Literare: Va organiza întâlniri la stand între autorii CDPL şi public. Dintre aceştia: Doina Ioanid, Diana Iepure, Dan Mihuţ, Livia Ştefan, Oana Cătălina Ninu, Grigore Şoitu
Editura Casa Radio proune publicului două volume însoţite de
CD (audiobook), colecţia “Biblioteca de poezie românească”: “Noapte din Andersen” de Emil Botta, cu ilustraţii de Tudor Jebeleanu (poeme rostite la Radio de Emil Botta în perioada 1967-1973)
şi CD (audiobook)-ul: “Emil Botta recită…de la Dante la Eminescu…”, colecţia “Lecturi pe întuneric”, înregistrări Radio România din 1967-1973
Contact International: În weekendul 22-23 septembrie 2012, Editura Contact International va lansa nr. 100 al Revistei Contact International şi antologii de poezie contemporană românească, printre care şi Antologia poeziei româneşti (ediţie bilingvă, româno-spaniolă)
Coordonatorul secţiunii poezie: Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.
Coordonatorul secţiunilor blues şi jazz: Mike Godoroja.
Coordonator PR&Comunicare: Andra Rotaru.

Program Strada de C’Arte 2012

Vineri - 21 septembrie

16.00 - 17.00	Lansare ediţie specială  “ Mozaicul”, “Recital poetic public” , Daniela Micu ,  Ionel Ciupureanu , Petrişor Militaru si Gabriel Nedelea, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Ioan Matiuţ, Rampa de Jazz şi Poezie
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Gabriel Chifu, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Lansarea volumului "Singurătatea vine pe facebook", Dan Mircea Cipariu,  ed. Tracus Arte, concert realizat cu Mike Godoroja & Blue Spirit, Rampa de  Jazz şi Poezie

Sâmbătă - 22 septembrie

10.00 - 12.00	Desen și pictură, Atelier de modelaj, Concurs, Strada copiilor
16.00 - 17.00	Dezbatere "Romanele de dragoste: între psihologie şi aventură",  ed. Tritonic, Foaierul de lectură, corp Dacia
17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Ioana Greceanu, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Desen și pictură, Atelier de modelaj în lut (coordonat de Giulian Dumitriu),   Concurs, Strada copiilor
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Nicolae Prelipceanu, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Recital Ioana Crăciunescu, concert Maria Răducanu & Dragoş Andriana,  Rampa de Jazz şi Poezie

Duminică - 23 septembrie

11.00 - 12.00	Cântece cu şi despre copii, prezentare CD Doina Lavric "Poveste din Bucovina",   cu participarea lui Grigore Leşe, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Ioana Diaconescu, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Desen și pictură, Imprimare pe materiale textile (Coordonatori:   Alexandra Buduru, Georgiana Tudor), Concurs, Strada copiilor
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Simona Popescu, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Recital Florin Iaru, concert Mihai Iordache & Sorin Romanescu, R ampa de Jazz şi Poezie
21.00 - 23.25	Proiecţie film "Undeva la Palilula", regizor Silviu Purcărete, Aula

Luni - 24 septembrie

17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Amelia Stănescu, Rampa de Jazz şi Poezie
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Horia Gârbea, Rampa de Jazz şi Poezie
19.00 - 20.00	Lansarea volumului "Case vechi, design şi ceva în plus", Zeppelin, Hol Aulă
19.30 - 20.30	Poezie de Noul Val, Cătălina Bălan , Laura Dan, Radu Ianovi , Silvia T.,  Radu Niţescu, , Rampa de Jazz şi Poezie

Marţi - 25 septembrie

17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Simona Grazia-Dima, Rampa de Jazz şi Poezie
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Octavian Soviany, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Poezie de Noul Val, Emilia Zăinel, Flaviu Predescu, Simona Simionescu,  Raluca Ciochină, Sorin Despot, Rampa de Jazz şi Poezie

Miercuri - 26 septembrie

17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Marius Ghilezan, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Lectură la iarbă verde pe Strada copiilor
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Ioan S. Pop, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Recital Miruna Vlada, concert Berti Barbera & Nicu Patoi, Rampa de Jazz şi Poezie
21.00 - 22.40	Proiecţie film "Caravana cinematografică" după o nuvelă de Ioan Groşan,  cu participarea scriitorului, Aulă

Joi - 27 septembrie

17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Cornelia Maria Savu, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Pictură şi imprimare pe materiale textile (Coordonatori: Alexandra Buduru,  Georgiana Tudor), Strada copiilor
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Riri Manor, Rampa de Jazz şi Poezie
18.00 - 19.00	Lansarea volumului "Constantin Brâncoveanu între Casa cărţilor şi Ievropa",   Acad. Răzvan Teodorescu, ed. RAO, Foaierul de lectură, corp Dacia
19.30 - 20.30	Recital Bogdan O. Popescu, concert Marcian Petrescu & Trenul de noapte,  Rampa de Jazz şi Poezie

Vineri - 28 septembrie

11.00 - 12.00	Lansarea volumului "Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre",  autori George C. Maior & Sergei Konoplyov, ed. RAO în colaborare cu Harvard Kennedy School, Foaierul de lectură, corp Dacia
17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Adrian Suciu, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Atelier de pictură şi colaj (Coordonator: Virgil Parghel), Strada copiilor
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Denisa Comănescu, Rampa de Jazz şi Poezie
18.00 - 19.00	Dezbatere "Crime Scene & Thriller - Cum să calificăm autorii români în Premier  League", ed. Tritonic, Foaierul de lectură, corp Dacia
19.30 - 20.30	Lansarea volumului "Jurnalul Morilor de vânt", Traian T. Coşovei, ed.   Tracus Arte, Capriel & Garbis Dedeian
21.00 - 22.40	Proiecţie film "Ceva bun de la viaţă", cu participarea regizorului Dan Piţa, Aula

Sâmbătă - 29 septembrie

10.00 - 12.00	Desen și pictură, Atelier de modelaj, Concurs, Strada copiilor
15.00 - 16.00	Lansarea volumului "Ideologii politice actuale. Semnificaţii, evoluţii şi impact",  Mihaela Miroiu, ed. Polirom - Foaierul de lectură, corp Dacia
17.00 - 17.30	Poezie la prima vedere, Andrei Novac, Rampa de Jazz şi Poezie
17.00 - 19.00	Dezbatere "Educaţie la firul ierbii" – "Vrem o ţară verde sau una neagră?  Avem doar una. Cum procedăm?" Invitaţi: Ecaterina Andronescu,  Rovana Plumb, Andreea Stoiciu şi Liviu Mihaiu. Moderator: Mireille Rădoi,  platou statuie Carol I
18.00 - 18.30	Recital "Cele mai frumoase poezii", Constantin Abăluţă, Rampa de Jazz şi Poezie
19.30 - 20.30	Recital Ion Mureşan, Eugen Suciu, concert Mircea Tiberian &  Ionuţ Bogdan Ştefănescu, Rampa de Jazz şi Poezie

ACTIVITĂŢI PERMANENTE:

·               Târg de carte, 14 expozanţi -  Strada Boteanu

·               Foaierul de lectură – lansări de carte şi dezbateri, corp Dacia

·               Curtea de Arhitectură (cu expoziţii şi carte)

·           "Mari centre tipografice europene", expoziţie de carte veche, corpul Boema

·               Tururi ghidate în bibliotecă (20.00 – 22.00)

·               "Case vechi, design şi ceva în plus", expoziţie realizată de Zeppelin, Hol Aulă

·               "Fiecare copil merită să citească – Donează o carte! ", campanie organizată de IMDD 
pe Strada copiilor

Pariu pe Prietenie - 23 septembrie 2012 - ora 18:00 - MOJO

Sursă info. - Bocancul Literar

Anotimpurile Pariului pe Prietenie, culorile și roadele lui sunt aidoma ionatanului: toamna, fructele-s coapte, dulci, pot fi culese.  Dar nu te aștepta să aibă același parfum cu floarea de astă-primăvară.  Floarea ionatană a fost ca o tinerețe care a avut nevoie de sensibilitate, căldură și delicatețe și mulțumită vouă, le-a primit pe toate. Acum spiritul Pariului e sigur, e matur și are de jur-împrejur o aură galbenă. Prima ediție de toamnă a Pariului pe Prietenie va avea loc duminică, 23 septembrie 2012, ora 18:00 , la Mojo Club din București, strada Gabroveni numărul 14. Din program:Literatură: Clara Mărgineanu, Andrei Novac, Ștefan Ciobanu, Claudia Minela, Alex Turcu, Sorin Teodoriu. Muzică: Fox Studis, Nicu Nicușor, Ioana Pânzariu, Alexandru Cismaru și Cristian Mihai. Și lista rămâne deschisă prietenilor. Intrarea e liberă - vă așteptăm, iubitori de cultură.

INVIZIBILĂ

invizibilă

sunt bolnavă doctore

noaptea stelele par vârcolaci 

muşcă  din lună din somnul meu 
ca posedatul din farisei la maslul sfântului Vasile

sunt bolnavă doctore de câte ori văd în jurul lui femei

de câte ori îi scapără lumina din ochi privindu-le

mii de draci fac tumbe-n stomacul meu izbind pereţii inimii 

ca o minge de bowling  

de câte ori face dragoste cu o altă evă 

plămânii  refuză oxigenul  

sfârcurile se crispează precum cireşele amare 

muşcate de soarele amiezii 

dorind ploaia de atingeri umede 

dorind gura care răsfaţă acum alţi muguri 

gata să pocnească de plăcere în primăvara din el 

sunt geloasă doctore

pe femeia care tăvăleşte inimi pe podeaua iadului 

strivindu-le apoi cu talpa ca pe nişte  termite 

doar Ea se poate înfăşura posesiv pe sufletul bărbatului 

ca viţa-de-vie pe aracii puternici unduindu-şi cârceii pe bolta plăcerii 

doar Ea poate zburda cu vântul în păr şi sânii liberi 

gata oricând să fie înhămaţi la căuşul palmelor aspre...

doar Ea poate pulsa în inimi ritmul  bolero de revel 

poate încălzi pietrele trecând cu piciorul gol apa râului 

lăsându-şi pulpele dezvelite mângâiate de ra şi elios 

e peste tot doctore

în parcuri  plutind veselă pe role ca o duminică fără griji

tremurând la primul sărut 

e acolo în privirea pruncului pe care-l alăptează 

sunt bolnavă doctore

de gelozie... 

am lăsat-o în urmă cu el 

sunt la apus 

e frumos dar atât 

nu mai arde nu mai pulsează 

aşteptăm noaptea când stelele par vârcolaci 

şi muşcă din lună din somnul meu   

fă ceva doctore şi adu-mi-o înapoi 

i-am rămas datoare cu  o iubire 

cu o plimbare pe role  

şi-a uitat în debara tenişii roşii cu şireturi  roase

şi-a uitat printre cearşafuri căldura trupului şi hohotele de râs

şi nepăsarea zilei de mâine şi mirosul salcâmilor înfloriţi

şi pasiunea 

şi dorinţa

şi

fă ceva doctore

sunt 
mmm

doamnă nu există tinereţe fără bătrâneţe

şi nici viaţă fără de moarte

,,Inca un pas''- Catia Maxim

Catia Maxim

Citim împreună ? :))
Un fragment din romanul ,,Încă un pas'', pe care sper să-l reeditez în toamna aceasta.

"Ajung la hotel, în câteva minute. Locul rezervat de parcare îi aşteaptă. Smara coboară din mașină. Străbate, în fugă, drumul până la cameră. Greața o invadează. O fi de la bilă? De-ar ajunge mai repede la baie! S

ă se furişeze, să se strecoare! Nu dorește să fie văzută, iar baia pare locul cel mai potrivit să se ascundă. Să nu o vadă nimeni, să nu știe nimeni. Primul care nu trebuie să-i vadă suferința e Adrian. Să fie cu mintea limpede! A venit momentul ca el să decidă. Are nevoie de libertate. Ce dracu mai caută în calea lui?
În cameră, Smara o zbugheşte în baie : umple cada cu apă, în timp ce se uită în oglindă. Are un chip interesant : ochii căprui, adânci şi trişti, tenul arămiu- speră ca în câteva zile să fie ciocolatiu- zâmbetul resemnat. Îi place chipul ei și, mai cu seamă pielea moale, catifelată și dulce. Din nou, surâsul perfid îi înfloreşte pe buzele senzuale. În fața oglinzii, se dezbracă, cu mişcări leneşe, atentă la detalii : în stare să fie critică cu propriul trup, să observe cele mai mici amănunte, să corecteze ce se poate.
Adrian îi strigă din dreptul ușii:
- Cobor pân' la maşină. Mă întorc repede.
- Bine, eu mă culc...
Zgomotul uşii de la intrare devine o gheară ce-i strânge inima şi-i dă senzaţia de gol. Până acum câteva zile, ea şi el erau un tot, dăltuit în piatră, pentru totdeauna. Ce prostie! Cum de a crezut? Cum de a uitat şi cum de a fost posibil? Dornică de certitudine, să fi închis, de bunăvoie, ochii ? Nu mai contează! Cutia Pandorei a fost deschisă. Cu şortul încă în mână, cu pașii nesiguri se apropie de cadă. Încearcă apa cu două degete. Toarnă puţin spumant, apoi cu gesturi sigure, oarecum precipitate, intră în cadă. Ce biiiine! Apa o cuprinde, bucată cu bucată, epiderma înfloreşte de plăcere sub spuma călduţă şi parfumată. Închide ochii. Încearcă să-şi golească mintea de gânduri.
De-ar putea să-şi curețe gândurile, să le înghesuie măcar într-un colţ, să nu le dea voie să o mai asalteze. Apa o răsfață și-și întinde picioarele. O înţeapă sânul stâng și-și pune, instinctiv, mâna pe el, să-l mângâie delicat. Sub mângâiere, sfârcul se întăreşte, tresare.... Adrian a coborât să îi dea telefon iubitei sale, Corina, tristă că a rămas singură, pentru că el a plecat în afurisitul ăsta de concediu cu Smara, neinspirata lui nevastă...! Nenorocit gând, nu-i dă o secundă pace, o torturează și sfâşie bucăţi din carnea ei. Cel mai greu e să se comporte normal, ca şi când nimic nu s-ar întâmpla.
Nu mai ştie cât zace în apă. Într-un târziu iese, mai înviorată. I se pare că a dat jos de pe ea câteva kilograme. Scoate dopul de la cadă și lasă apa să se scurgă. Caută loţiunea de corp, o găsește și-și umple căuşul palmei cu lichidul catifelat și parfumat : ușor-ușor, puţin câte puţin, masează fiecare milimetru de piele, aşteaptă să se absoarbă total. Pielea înmugureşte sub mişcările abile. Unde oare le-a învăţat? Doreşte să mângâie şi îi place să fie mângâiată. Trebuie să cureţe baia: şi-a luat, de acasă, și loțiunea de curățat cada. Fără nimic pe ea, iese din baie. Îi place să umble așa, nu numai când e singură, dar și când e cu Adrian. Lasă deschisă uşa dintre cameră și baie, să se facă puţin curent, apoi se înfăşoară cu un prosop moale şi, în picioarele goale, iese pe balcon. Marea! Ce mult îndrăgește întinderea nesfârşită, privirea slobodă, nefracturata, luciul catifelat, culorile verzi, albastre, negre cu luciri roşietice, când soarele se arată cu fruntea îmbrobonată de picături, din baia lui matinală. Se așază pe şezlong și rămâne cu picioarele atârnate, fără papuci, cu prosopul în jurul trupului, petală gata să cadă la prima adiere de vânt.
Seara se lase şi, o dată cu ea, se simte un vânticel botezat briza mării : îi sărută pielea şi se înfioară. Închide ochii, adoarme ca pruncul după baie. Trăiri, sentimente ne însoţesc, chiar dacă se nasc în prima copilărie. Timpul curge netulburat, iar trupul se eliberează de stres, se relaxează și somnul o cuprinde, cu gesturi sigure, în braţele lui, ca un adevărat bărbat."

[Încă un pas, editura Echinox, Cluj, 2007]

Radio3P - Pariu pe Prietenie şi Bocancul Literar prezintă...

 http://5.154.84.31:8883/listen.pls

Profil radiofonic Viorel Gongu

Claudia Minela, Radio3P & Radio Feel Music vă invită vineri, 7 septembrie 2012, la ora 20:00, în emisiunea ,,Vieţi între coperte’’, o emisiune care-şi propune să promoveze literatura contemporană. Invitatul serii - scriitorul  Viorel Gongu - care ne va prezenta noua sa carte ,,Cămaşa de noapte’’, un puzzle, proză scurtă, ce asamblat, formează omul şi viaţa cu neajunsurile şi bucuriile ei, cu amintirile rămase în albumul nealterat de timp al sufletului. ,,Violul’’, ‘’ Concertul pentru vioară nr.5 K 219 de Mozart’’, ‘’Luminile  s-au stins’’, ‘’Lumea lui Lem’’ sunt doar câteva titluri ale creaţiilor aduse în discuţie. Vă aşteptăm cu întrebări, păreri, sugestii şi dedicaţii pe Id messenger radio3P :  prietenieradio@yahoo.com

Radio3P – muzică folk- http://poezia-codulspiritului.blogspot.ro/

   Winamp Radio3P - http://5.154.84.31:8883/listen.pls

Radio Feel music - http://www.radiofeelmusic.eu/


Audiţie plăcută!

PORTRET RADIOFONIC VIOREL GONGU

,,Puţini se nasc şi rămân oameni.'' (Viorel Gongu)

Mulţi sunt cei care se joacă de-a scrisul, puţini sunt cei care fac un joc din scris, reuşind să trezească interes pentru labirintul cuvintelor frumoase, labirint cu o singură ieşire - spre sufletul cititorului. Unul dintre aceşti creatori de jocuri este şi scriitorul Viorel Gongu.

A debutat cu romanul ,,Bilete de loterie’’, publicat la Editura Topoexim, Bucureşti 2011, un jurnal neobişnuit ce şi-a propus să dezvăluie misterele unei femei, îndrăgostită de doi bărbaţi. Autorul se transpune în pielea protagonistei încercând  să transmită cognitiv sentimentele  femeii în anumite momente speciale din viaţa ei.

,,Ultimul trandafir’’, apărut la aceeaşi editură – Topoexim – reprezintă cea de-a doua carte, un volum de versuri scris în formă fixă – glosse, sonete, stampe.

,,Cămaşa de noapte’’ este un puzzle care asamblat, formează omul şi viaţa cu neajunsurile şi bucuriile ei, cu amintirile rămase în albumul nealterat de timp al sufletului.

Punctul de pornire - naraţiunea ,,Cămaşa de noapte’’- are un fundament filosofic puternic ancorat în realitate care jonglează cu ideea că oamenii ieşiţi din standardul normalităţii, nu sunt în toate minţile. Imaginaţia unora de a vedea  lucrurile din jur altfel este privită ca o ciudăţenie de cei incadraţi în matriţele obişnuite, preluate prin educaţie, de la generaţiile anterioare.  Astfel autorul dă viaţă lucrurilor din casă, personificându-le şi vorbind cu ele. Ajuns la spital constată cu uimire că medicul este tot un ciudat ca şi el, un om care vede altfel lucrurile, auzindu-le cum grăiesc între ele. Răspunde medicului care-l consultă fără rezerve, referindu-se la semnificaţia reală a unor lucruri văzute din propriul unghi : ,, Sunt cuvinte care, prin alternanţa lor consonantică spun una, dar înţelesul, impus şi acceptat de toţi este cu totul altul.

-Exemplifică!

-Dacă rostesc cuvântul lună eu văd degetul mare alunecând pe fundul unei tipsii de cupru. Dacă aş dori să transmit eu cuvântul lună aşa aş face-o.

Apoi cuvântul ZI îmi sugerează un cuţit tăind felii dintr-o jumătate de ceapă uscată. Dar nu cred că e cazul să scriem un dicţionar explicativ corector. Şi acesta este un capitol închis!’’

O altă ciudăţenie auzită de ,,bolnav’’ este aceea a vorbelor rostite de salvare: ,,Şi eu sunt obosită. Mai am două luni şi mă casează. Vreau să devin un balansoar de curte, un leagăn de copil sau poate un stâlp de înaltă tensiune, să stau şi să ascul vântul.’’, un moment sensibil captat de undele speciale, ciudate, condamnate de societate.

Cămaşa de noapte primită în dar de la Doina, o amică din grupul său de ,,prieteni’’, are puterea albastră de a schimba totul în jur : ,, Ştii, ceva mai devreme am surprins o scenă de dragoste între ochelarii tăi şi ai mei, ca apoi să surprind într-o poziţie total indecentă pe cei doi de pe fotoliu…’’. Cei doi de pe fotoliu fiind două halate de casă, al ei si al lui.

În final bolnavul cere ajutor medicului de specialitate care-i spune că ar putea să-şi recapete limbajul universal, ceea ce înseamnă - un ,,risc major... Nu vezi că lumea este bolnavă? Nu vezi că suntem condamnaţi să trăim printre ei, după regulile lor, pentru că ei sunt majoritari? La revedere şi te rog spune-i halatului doamnei că-l îmbrăţişez cu drag.’’. Un final surpriză, imprevizibil.

Irealul întîlnit în proza scurtă a lui Viorel Gongu reprezintă  o categorie estetică în care fapte neobişnuite, inexplicabile, intervin şi perturbă realitatea cotidiană, precum în lectura ,,Lumea lui Lem’’, (Lem Stanislaw, scriitor polonez SF), o lume care face referire la natura inteligenţei în  imposibilitatea comunicării și înțelegerii reciproce, disperarea în fața limitelor omenești, locul omenirii în Univers, al speciilor pe cale de dispariţie, cauzată de nocivitatea prezenţei omului, de   predispoziţia lui  în a construi ceva, cu preţul dispariţiei a altceva, dereglând astfel cursivitatea firească a vieţii,  prin exterminarea unor specii din lumea necuvântătoarelor, aşa cum este cazul  exemplarului amintit în lectură – Fluturele Regina Alexandra (nume dat de lordul Walter Rothschild). Este cel mai mare fluture din lume, pe cale de dispariţie,  căruia i se dau  şanse de supravieţuire doar în lectură, din păcate.

O altă temă care se evidenţiază în naraţiunile lui Viorel Gongu este tema copilăriei, bine conturată prin prezentarea faptelor, a locurilor şi personajelor închise în folderul emoţional al memoriei afective. Inventivitatea copilului sărac, speranţa că va fi perceput asemenea celorlalţi, nefiind luată în seamă  latura socială, care nu depindea de el, au reprezentat baza morală pe care s-a construit, călit, caracterul maturului de mai târziu. Atât în naraţiunea ,,Bicicleta’’, unde este evidentă dorinţa micuţului de 8 ani  de a intra în posesia bicicletei, obiect ce constituie premiul unui concurs de trotinete, cât şi în lectura ,,Suta de lei’’, descoperim momente care l-au dezamăgit prin nedreptatea deciziilor luate de cei maturi. Rămâne să deceleze cititorul cauzele dezamăgirilor din viaţa băieţelului care muncea din greu pentru a strânge suma de bani ce reprezenta costul unui bilet la cinematograf sau pentru a cumpăra piesa necesară reparării trotinetei defecte, găsite la gunoi, obiect fără de care nu putea participa la concurs, pentru a-şi realiza visul mult dorit, obţinerea bicicletei. Legat de acest episod voi cita  două fragmente care reproduc atmosfera copilăriei din acea perioadă: ,,Erau vremurile când sufletul meu încă savura zorii, când ascultam pământul şi trenurile. Cunoşteam foarte bine monedele de 5 bani… Uneori, printre monedele de 5 bani, primite de la vecini drept  răsplată, din restul rămas de la cumpărături, căutam bănuţii care nu aveau steluţă pe stemă, între raze... În casă, într-o cutie hexagonală de tablă, în care fuseseră dropsuri Kandia, aveam o mulţime de bănuţi de un ban, … cu care tata, unchiul Jean şi verii lor jucau poker. Stăteam în spatele lor şi chibiţam, prin fumul albăstrui de „Carpaţi” fără filtru, ascultând în timpul jocului meciuri la difuzor (…). De pe atunci am înţeles cu adevărat expresia „non idem est sic duo dicunt idem”… Ce dileme aveam atunci când strângeam în pumn un „50 de bani”! Să-mi cumpăr două pahare de sifon, să-mi iau un sirop sau să mai strâng până la un leu şi douăzeci şi cinci de bani şi să merg la „Clubul C.F.R” să văd un film ... Afişele de la Club anunţau un film extraordinar, „Godzila". Fotografiile lucioase, alb-negru, mă fascinau cu animalul acela uriaş’’.(Suta de lei); ,, Lăptăreasa care ştergea cu podul palmei numărul sticlelor de lapte scrise pe tocul uşii, sticle ce urmau să fie plătite la leafă, căruţa cu gheaţă pentru răcitor, … erau doar câteva amintiri rămase în cufărul încuiat al copilăriei anilor ’60. Am mâncat acelaşi iaurt cu zahăr şi cu pâine alături de un ceai cu lămâie … am prăjit două ouă şi le-am mâncat cu două felii de parizer … Cu o seară înainte îmi spălasem pantalonii scurţi şi tenişii chinezeşti, cu talpă verde, din cauciuc.’’ (Bicicleta)

Viorel Gongu, un mare iubitor de animale, reuşeşte să impresioneze prin texte inspirate din realitate, precum ,,Bilete pentru Monte Carlo’’ – în care stăpânul descrie detaliat aroganţa celor care şi-au ales o meserie, cea de medic veterinar, doar pentru bani, pentru a-şi petrece vacanţele în locuri costisitoare, vacanţe făcute pe spinarea suferinţelor animalelor.  Este remarcabil  cum stăpânii fac sacrificii să diminueze,  fără să aştepte nicio răsplată din partea cuiva. Nu pot trece mai departe, fără să aduc în discuţie atracţia autorului faţă de cai, animale  mândre, cu personalitate puternică. Calul din textele lui Viorel Gongu impresionează copilul, este atras de tânăr şi iubit de adultul  care îl admiră şi îl ţine aproape de sufletul său, purtându-i de grijă - ,, Prima dată când am văzut un cal, de aproape, era pe vremea când miroseam a iarbă crudă şi când străbunica, după ce îmi cerceta picioarele desculţe … mă spăla cu apă de la gârlă şi mă aşeza pe prispă, pe un braţ de pănuşe de anul trecut. Dormeam cu descântecele ei în gene şi cu visele mele sub pleoape. Norii coborau pufoşi până pe obrajii mei şi erau calzi şi tremurători. Am deschis ochii şi am văzut nişte dinţi mari zâmbind pe după buzele moi şi calde. Ne-am privit o clipă în ochi şi nu ne-am temut. Vraja s-a topit sub vocea hotărâtă a babei Şerbana: -Nea, boală!’’.

Precum Van Gogh (,,Bucuria vieţii’’, de Irving Stone) care descoperă viaţa mizeră a minerilor, cu plămânii ciuruiţi,  sutele de copii, sub 14 ani, care trudesc câte 12 ore zilnic în iadul  minelor, expuşi celor mai tragice accidente , pentru 2 franci pe zi, Virgil Gongu descoperă şi el lumea  întunericului autohton unde cei oropsiti, pentru a practica această meserie, ca un blestem, sunt nevoiţi să împartă cu şobolanii aerul şi spaţiul galeriilor întunecate, reci, gata oricând să  se prăbuşească peste ei, galerii  cu miros de mucegai şi umede, unde minerii  sunt urmăriţi, de la intrarea în şut şi până la ieşire, de  coasa morţii. Toate aceste aspecte neplăcute din viaţa minerilor sunt inspirate din propria experienţă. Viorel Gongu cunoaşte oameni speciali, care, în ciuda condiţiilor grele de muncă, au păstrat delicateţea unui suflet sensibil.  Am găsit povestea bărbatului care munceşte in mină şi  face tot posibilul ca dragostea paternă să înlocuiască lipsurile. Atenţia  cu care işi ingrijeşte fiica, compensează lipsa mamei şi pe cea a banilor. Vestea că fetiţa este cerută în instanţă de mama sa, afectează puternic viaţa celor doi, tată şi fiică ,, Îl privesc atent: e albit la tâmple, cu faţa numai colţuri şi riduri. Prin căldura stătută se aude o sonerie: ies copii de la şcoală. Îl văd tresărind. ..’’. (Luminile  s-au stins).

Un alt personaj atipic mediului ostil din mină  este nea Bibi, omul care ascunde in spatele maştii de fier un suflet de copil, de artist - ,,violonistul infantarist’’- ,, Duritatea şi uneori grosolănia lui cu oamenii din subordine m-a şocat. I-am reproşat lucrul acesta şi mi-a replicat:
-Mă-sa şi ta-su mi i-a dat vii şi întregi. Numai aşa pot să-i dau teferi la liberare.
Toată această aparenţă de duritate ascundea un suflet ce se descoperea numai seara, cînd ne strângeam la ei acasă şi Bibi ne cânta din vioară. Cu ochii închişi călătorea, numai sufletul lui ştie pe unde.’’ (Concertul pentru vioară nr.5 K 219 de Mozart).