RADIO VOCATIV

marți, 23 octombrie 2012

o nouă apariţie ,,Leonard Ancuţa'' în Club A

înfige seringa asta/adînc/la rădăcina fericirii și fă-o vineri, 26 octombrie, în Club A, alături de Paul Vinicius în rolul lui Vinicius Paul, Răzvan Țupa în rolul lui Țupa Răzvan, Ștefan Mardale acompaniindu-l pe Mardale Ștefan și Comandorul Hoisan ridicînd dreapta spre Hoisan Comandorul. Da, ia-ți liber vineri seara și vino de la ora 20.00 în Club A să pătrunzi în lumea Jusei și-a cîntecelor ei, vino să vezi ce au de spus invitații și fii pregătit să pleci acasă cu noul volum de poeme al lui Leonard Ancuța, cîntece pentru Jusa la un preț special.
Și te rugăm să nu vii singur, pentru că acolo unde dragostea moare de foame, carnea moare de frig iar Jusa este invitat special la CDPL FEST 4, care începe fix de la ora 17.04.
Invitati: Sabina Comșa, Corina Bernic, Sorin Gherguț, Oana Cătalina Ninu, Alex Vasieș, Doina Ioanid, Sorin Dinco, Ania Vilal, Gabriel Daliș, Cristina Ispas, Diana Iepure, Bogdan Lipcanu.
stand Observator cultural.
Photobucket

Cronică eveniment - Roland Cafe


,,Vacanţa muzicală'' (Radu Pietreanu, Mihai Napu, Cristi Pup) deschide evenimentul din seara de 20 octombrie 2012, eveniment găzduit de Roland Cafe, un loc select, primitor, rafinat, unde a avut loc lansarea volumului de versuri ,,TinctURI''', autor – scriitorul clujean Florin Constantin Verdeş.



Într-o atmosferă de bon ton, cu muzică de calitate, am ascultat versuri lecturate de autor, am legat noi prietenii, am cântat melodii cunoscute din repertoriul invitaţilor din acea seară.


Le Gros Calin, cum îi spun prietenii lui Călin Costache, eternul îndrăgostit de chansonette, a reuşit să câştige simpatia publicului aflat în Roland Cafe prin vocea sa şi prin repertoriul muzical francofon ales, şlagăre cunoscute şi iubite de consumatorii acestui gen muzical: Et si tu n'xistais pas, A toi, Natalie..."Aux Champs Elysees, aux Champs Elysees~ Au soleil, sur la pluie, à midi, à minuit ~ Il y a tout ce que vous voulez aux Champs Elysees."au fost acorduri muzicale fredonate şi aplaudte de public.
Florin Constantin Verdeş ,,scorpion alergător pe nave adânci'', a lecturat câteva ,,K-uri''(K 24, k25 etc.) titluri date poeziilor sale, inspirate din prescurtările descoperite pe mess, în dialogurile cu fiica sa, asa cum ne-a delcarat autorul.



Au urmat momente muzicale dăruite de trupa CALEnDar, Florin Ioan Thomits şi ficele sale, Patricia, mezina şi Paula Tomits, nume de care vom mai auzi. 



A fost o surpriză pentru mine să întâlnesc acolo prieteni ai Pariului, precum Eugen Avram, Radu Pietreanu, Mihai Napu, Călin Costache, oameni care au dat curs invitaţiei lui Sorin teodoriu şi Clarei Mărgineanu, părinţii spirtuali ai evenimentului cultural care a strâns în jurul său multe nume mari din literatura contemporană şi din pleiada folkiştilor apreciaţi şi admiraţi de public. 

A fost o seară minunată petrecută alături de prietenii mei Ştefan Ciobnu, Raluca Neagu, Mihai Matei, într-un cadru intim, relaxant, unde toată lumea se simte bine, zâmbeşte şi participă la eveniment,trăind momente speciale în Cafeneaua Roland, un loc asezonat cu bună dispoziţie.
Vom reveni cu siguranţă. Felict organizatorii!






ave

luni, 22 octombrie 2012

şi dacă...


norii se transformă în păsări fără aripi
doar gânduri cuibărite în umbre de tăceri
 ascund cătuşe crescute din braţele tale
 grele
grele şi strânse pe încheieturile nopţilor

linişte
e liniştea în care strigătul copacilor bătrâni îmi bântuie mintea
sfredelind aşteptări carnivore
 las în urmă geruri tolstoiene
zăpezi topite de tălpile mele încercând să păşească pe cărări amorţite
de lumina opacă din tine

lasă-mă să trec

soarele nu încălzeşte niciodată în spatele norilor
niciodată

se stinge se stinge
se stin...



vineri, 19 octombrie 2012

Concerte-azi te invita la: 
Genuri: 
Diseara în: 
Club Vertigo
Adresa: 
Str. Blanari 21
Rezervari si informatii la: 
-
Luna Patrata rasare pe 24 octombrie in Bucuresti! 
Fenomenul va putea fi observat de catre toti cei care doresc sa urce la etajul cladirii aflate pe strada Blanari la numarul 21, unde Alina Manole, singura artista de folk-jazz din Romania, va aduce muzica sa speciala. 
Intr-un spatiu muzical nou, Clubul Vertigo, se vor auzi povestile despre amanti, relatii interzise sau plictisite, iubiri fantastice si ...tot ce nu vreti sa recunoasteti cu voce tare legat de vietile voastre. 
Alaturi de artista, pe scena se vor afla Adrian Cristescu, Tudor Olaru si Ovidiu Condrea, muzicieni alesi, care completeaza frumos profilul unei seri speciale, cu atmosfera eleganta, aparte, dedicata celor care stiu sa traiasca Frumos si Adevarat!
O parte dintre piesele ce se vor auzi in cele 2 ore de concert fac parte de pe albumele “Luna Patrata” si “Dragoste in 3”. Lor li se adauga piese foarte noi, compuse, ca de fiecare data, de Alina Manole, si care desi continua linia de stil a cantautoarei, au “ceva” in plus. 
Ramane de descoperit si de trait, pentru fiecare dintre cei prezenti, picatura de magie muzicala pe care o aduce fiecare concert “Folk-jazz sub Luna Patrata”. In definitiv, totul e atat de interpretabil...
Concertul va avea loc in cadrul serii Folk Frate: grup, proiect muzical si gazda muzicala in fiecare miercuri in Clubul Vertigo. Dupa incheierea concertului Alinei Manole, muzica live va continua pana dimineata!
24 octombrie, ora 21:00
Concert Folk-Jazz sub Luna Patrata
Formula de concert: Alina Manole (voce, chitara), Adrian Cristescu (clape), Tudor Olaru (bas), Ovidiu Condrea (tobe)
Locul de desfasurare: Club VERTIGO (str. Blanari, 21, la etaj)
Rezervari la telefon: 0730.471.746
Acces pe baza de bilet, la intrarea in club. Pretul biletului: 25 de lei
Data evenimentului: 
Wednesday, October 24, 2012
Afis: 

joi, 18 octombrie 2012

Florin Popovici - Înfipte-n grindă






[Înfipte-n grindă]- editura Studia , Cluj- Napoca
autor Florin Popovici


Florin Popovici, iluzionistulvorbelor cu tâlc, scoate din jobenul fermecat  pilde moralizatoare despre viaţă şi experienţa omului trecut prin intemperiile ei platoniene, persuadând prin volumul său de poezii,,Înfipte-n grindă’’- Editura Studia, Cluj - că liricul poate căpăta o formă inedită, originală,  prin structura compoziţională, formă şi tematică, sintetizând aspectele generale pe care individul le întâlneşte în propriul său laborator existenţial.
Descifrarea semnificaţiilor  lirice presupune un efort intelectual din partea cititorului,  Florin Popovici oferind acestuia, cu fiecare poezie,  un minilabirint,  al cărui compartiment are o morală finală, pornită din  incipit. Poeziile nu au titlu, provocând astfel lectorul la o analiză mai atentă a textului. M-am oprit la  ,,nr. 12’’, unde primul cuvânt –hoţul- stârneşte curiozitatea celui care se încumetă să  pătrundă sensul moral, denotativ şi conotativ al acestuia-  ,,Hoţul/ E tentat să fure un bou/ Asemeni Evei/ Care  a fost tentată/ De măr/ Ispitită fiind de şarpe…’’- morala finală -  ,,Săracul hoţ/ Murea om cinstit/ Şi Eva/ Virgină psihic.’’
   Folosind un ton ironic, discursul  liric devine un bumerang al logicii, cu răsunet în meditaţia eului liric, a cărei lume este răsucită pe toate părţile, pentru a descoperi ce se ascunde dincolo de cuvinte. Asemenea fabulelor, oamenii sunt asociaţi cu necuvântătoarele. La nr. [53] - ,,Cocoşul/ Apasă stinghia/ Care îl susţine/ Cu forţa strigătului/ Eliberat de complexele naive/ Generate/ De cel care nu prea ştie/ Ce are de făcut, / Rezultanta/ Fiind semnalul/ Ciclurilor/ Ce susţin/ Impresia de/ Trecut / Prezent şi viitor etern/ Pe o stinghie putredă/ Dar bine înfiptă/ În găinaţul/ Temerilor noastre.’’ Iată cum autorul încearcă succint să demonstreze faptul că omul, stăpânul pământului, asemenea cocoşului,  se lamentează inutil atunci când viaţa (stinghia putredă) este ,,bine înfiptă în găinaţul’’ propriilor temeri, făcând imposibilă schimbarea  destinului, lăsând în urma sa doar haos şi strigăt inutil.
   Când am amintit despre lumea necuvântătoarelor, am luat în calcul şi lumea lucrurilor folosite de oameni, cum ar fi – [39]-  ,,faţa de masă’’, simplu decor, pe care autorul o personifică dându-i  altă utilizare decât cea reală, astfel încât banalul obiect, după ce a suportat farfuriile cu ciorbă, vorbe grele - rostite la o ţuică şi o bere - va fi  scuturat,  pus în raft, până în ziua în care va deveni cu adevărat util, o cârpă de şters ,,Podele mute’’. Morala: nu tot ce-i frumos e şi util, aşa cum nici utilul nu e musai să fie frumos, într-o lume pragmatică.
   Interesantă mi s-a părut şi asocierea ,,ibricului afumat’’ cu  ,,o pisică ce priveşte năucă… ’’. Las plăcerea cititorului de a găsi sensul acestei combinaţii neobişnuite.
Poezia lui Florin Popovici reprezintă  lumi paralele unde filosofia succede moralei. În prima parte a volumului, energia generată de ,,tern’’ şi ,,etern’’ este redată în termeni ,,matematici’’şi filosofici, aleşi cu grijă, termeni prin care omul se regăseşte, rătăcit fiind în propria-i ecuaţie,  revine în forţă, chiar dacă ,,Trecem/ Unii pe lângă alţii/ Ca trenul/ Prin/  Halta părăsită…’’, chiar dacă suntem ,,fentaţi de soartă’’ sau avem nevoie de o putere conducătoare,  ,,în nesiguranţa noastră’’, ajungem în cele din urmă să credem că suntem nişte mici zei în univers, unde  realizăm, în final, că ,,nu existăm niciunul’’. Hoţul, nebunul, frica, răutatea care se ,,vinde la chioşc devenind materia primă/ alături de pâinea cea de toate zilele’’, consumată  în final ca ,,un pahar cu apă /ce ne potoleşte setea de bunătate/ după ce am consumat la restaurantul luxos al vieţii/ răutate pe pâine/ la un preţ exorbitant’’; timpul, plăcerea şi greaţa, norocul - ,,o artă puţin abstractă’’- reprezintă  doar câteva repere ce ilustrează tematica  primei clasificări filosofice a volumului  de poezii ,,înfipte-n grindă’’.  Reprezentativă pentru această parte mi s-a părut poezia care se referă la necesitatea sfidării regulii jocului, atunci când situaţia o cere. Voi reda în întregime această creaţie : ,, O bilă erudită/ Ameninţată/ Cu neruşinare/ De tacul/ Scârbos/ Se simte/ Îndreptăţită/ Să sfideze/ Regula jocului/ Şi să se/ Ascundă/ Timidă/ În gaura neagră/ Ce o apără/ De scârbă/ Şi o transformă/ În erudiţie/ Inutilă .’’
Despre câinele flămând, nefericit  care ,,se simţea ratat’’ pentru că nu l-a cunoscut pe Pavlov, despre oaia care păştea blajină iarbă şi care ,,de la o vreme/ a început să o pască un gând’’, despre furnica ce realizează un sistem prin ,,Disproporţionalitatea efectului raportat la ceea ce ea …’’ îi sugerează autorului; despre ambiţia inutilă a măgarului ,,de a deveni cal de curse’’, ţintind piedestalul nepotrivit lui, despre toată această lume care ne înconjoară, o lume bine strunită moral în poezia lui Florin Popovici, nu pot spune decât că întregeşte cu ironie morala provocată de contrastul între aparenţă şi esenţă,  referindu-se  la  caracterul uman,  evidenţiind defectele acestuia,  trăsături satirizate discret de autor căruia nu am a-i reproşa decât un singur lucru: aşezarea în pagină a versurilor, ce dau impresia de zicere sacadată, făcând lecturarea anevoioasă şi obositoare.
Îmi voi permite în încheiere să dau o altă formă unei poezii, selectate special, o creaţie care  defineşte structura lecturilor aflate în carte, particularizând esenţa poeziei lui Florin Popovici.
,,combinând plăcerea cu greaţa/ risc să apar şi să dispar ca o nălucă/ dornică de apariţia care fără greaţa dispariţiei/ generează o poveste fără sfârşit/ o vacă fără lapte/ un pictor fără pensulă/ şi un poet tembel/ care încearcă să găsească /sfârşitul unei poveşti/ fără început.’’

Duminică, 21 octombrie 2012, la Mojo Club Music, o nouă ediţie a Pariului Pe Prietenie


Oamenii posedă, precum ierburile, însuşiri ascunse şi doar întâmplarea le scoate la iveală la momentul şi locul potrivit.

Duminică seară, de la ora 18:00 la Mojo Club, ne-am dat întâlnire cu poezia, cu filmul şi cântecul. Dacă vă face plăcere, lăsaţi pentru câteva ore telecomanda şi haideţi în centrul vechi al Bucureştiului, strada Gabroveni la numărul 14.

Vine din Chişinău, special pentru Pariu pe Prietenie, poeta Angela Aramă, din Deva este invitat scriitorul Daniel Dăian, din Cluj, poetul Florin Constantin Verdeș, iar din Bucureşti, poetul Victor Marinescu.

Vom viziona filmul 'Omul din spatele turnului', un documentar despre Petru Diaconu, în regia Brândușei Bălan, scenariu Alexandra Albu.

Şi pentru că Pariul pe Prietenie nu poate exista fără muzică, Cristian Horia şi Emilian Florentin Gheorghe vor prezenta proiectul acustic When Violin Meets Guitar. Muzicianul Cristi Dumitraşcu vine de la Plaja Mică (fără Circa 7) şi aduce acel plus de savoare de care fiecare ediţie duminicală are nevoie.

Dacă invitaţii Pariului pe Prietenie merită prezenţa şi aplauzele voastre, voi decideţi. Aşa cum am anunţat şi rândul trecut, ediţia de duminică va fi transmisă online, iar cei care vizionează Pariul din Diasporă sau din afara Bucureştiului sunt rugaţi să se înregistreze cu numele real şi localitatea de domiciliu pe  http://www.livestream.com/bocanculliterartv  

Oricine poate adresa câte o singură întrebare artistului de pe scenă şi, în felul acesta, vom avea ocazia de-a afla mai multe despre cel sau cea care cântă ori recită duminică la Pariu pe Prietenie.

Intrarea liberă - vă aşteptăm.

miercuri, 17 octombrie 2012

Florin Constantin Verdeş- lansare de carte

 
 

Lansare de carte: tinctURI – Florin Constantin Verdeş

Vă aşteptăm SÂMBĂTĂ, 20 octombrie 2012, orele 19:00, la ROLAND Cafe, în Bucureşti, Str. Doctor Lister nr. 1 (zona Opera Română – vis-a-vis de Biserica Elefterie), intrarea LIBERĂ

Rezervări la tel. 0722.111.991; 0758.784.419;

Lev Tolstoi spune: “E greşit să credem că scopul vieţii este slujirea lui Dumnezeu. Rostul vieţii este binele. Dar, din moment ce Dumnezeu a dorit să dăruiască binele oamenilor, atunci oamenii, ajungând la binele lor, fac ce doreşte Dumnezeu de la ei, împlinesc voia lui.”
Rostul lui Florin Constantin Verdeş a fost să scrie.
FLORIN CONSTANTIN VERDEŞ, s-a născut la 11 noiembrie 1961 în Cluj-Napoca.
Poet şi editor, directorul editurii Eurograph, Cluj-Napoca.
De-a lungul anilor a fost membru şi conducător a numeroase cenacluri literare şi literar-artistice, dintre care amintim: Cenaclul literar-artistic „Observator” din Cluj-Napoca, (condus de regretatul actor Călin Nemeş şi de scriitorul Gabriel Cojocaru), Cenaclul literar „Orizont” din Cluj-Napoca, (condus de regretatul Ioan Viorel Bădică), cenaclul literar-artistic „Nicolae Tăutu” al Casei armatei din Cluj-Napoca, condus de Jean Emanuel Anton şi Florin Constantin Verdeş, cenacul literar „Transilvania” din Sibiu (condus de Mircea Ivănescu şi Ion Mircea), a condus cenaclul literar al Casei armatei din Târgu Mureş, iar în prezent este membru al cenaclului literar „Constantin Brâncuşi” din Cluj-Napoca (condus de scriitorul Constantin Zărnescu).
Debut literar în revista „Ramuri” în anul 1981(sub oblăduirea lui Marin Sorescu).
A mai publicat în „Astra”, „Făclia”, „Vatra”, „Transilvania” (la invitaţia scriitorilor Mircea Ivănescu şi Ion Mircea), „Scutul Patriei”, „Viaţa militară”, „Cetatea culturală”, „Filarmonia”, „Oraşul”etc.
Debut editorial în anul 1999 cu volumul de poezie „Autoportret în faţa viitorului” la editura Napoca Star – sub îngrijirea lui Ion Mureşan
Alte volume: „jocURI de societate”, editura Grinta, 2006 – prefaţat de Constantin Zărnescu şi postfaţat de Dan Marius Drăgan; „ecoURI surde”, editura Eurograph, 2008 - prefaţat de Marcel Mureşanu, postfaţat de Horia Muntenuş; „timpURI uscate”, editura Eurograph, 2010 – prefaţat de Dan Marius Drăgan, postfaţat de Daniela Gifu; „tinctURI, editura Eurograph, 2011, prefaţat de Daniela Gifu, postfaţat de Sanda Misirianţu;
Apariţii colective:
Horia Muntenuş - „Scriitori clujeni” – volumul I, editura Diotima, Cluj-Napoca, 2005; Constantin Tony Dârţu – „Personalităţi române şi faptele lor – 1950-2000” – volumul XVI, editura Venus, Iaşi, 2005; Antologia „Peregrini prin timp” a Cenaclului „Octavian Goga”editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2010; Antologia „Metamorfoze poetice”, editura Citadela, Satu Mare, 2011; Antologia „Cuvântul prin timp”, editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011; Antologia „Poeţi clujeni la cumpănă de milenii”, Editura Sedan, luj-Napoca, 2012.
În curs de apariţie:
„alter ego-URI”, editura Eurograph, Cluj-napoca, 2012
 

festivalul national de muzica folk 4 noiembrie 2012


Concurs de poezie si epigrame
www.romeojulietalamizil.ro
Festival International de Poezie si Epigrama, ed. a VI-a.
Invitat: scriitorul Nicolae Dabija.
Invitatul editiei a V-a: academicianul Solomon Marcus.

Premierea Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia'', Mizil 2012


La Mizil, 6octombrie 2012, a avut loc premierea câştigătorilor Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia''.
Evenimentul s-a desfăşurat în sala Căminului Cultural Adrian Păunescu. Legat de numele poetului, am fost plăcut impresionată de faptul că în incinta Consiliului Local de la Mizil am descoperit un colţişor, chiar aproape de intrare, unde se aflau câteva dintre volumele de versuri ale poetului, ca o carte de vizită a mizilenilor, ca un bun venit într-un orăşel mic, în care cultura este la ea acasă.
Pe un fond muzical de excepţie - ,,Emoţii de toamnă'' - interpretat de Nicu Alifantis, am aşteptat începerea festivităţii, timp în care ne-au fost împărţite noi apariţii editoriale pe care le-am răsfoit - ,,Fereastra'', revistă editată de Asociaţia Culturală ,,Agatha Grigorescu Bacovia''; ''Bucureştiul Literar şi Artistic'', revistă lunară fondată de Coman Şova şi Florentin Popescu; ,,Mizilul'', publicaţie lunară.





Un moment special mi s-a părut apariţia liceenilor, peste 60, care au luminat sala prin ţinuta vestimentară, albă.
Într-o atmosferă primitoare, în care invitată de onoare a fost toamna, pe o scenă a cărei cromatică de bon ton, potrivită începutului de octombrie, primarul oraşului, domnul Emil Proşcan, a deschis ceremonia acordării premiilor ediţiei a -VI- a a Concursului Naţional de Literatură ,,Agatha Grigorescu Bacovia''.
Dumnealui a vorbit succint despre istoricul acestui concurs, despre oamenii implicaţi de-a lungul timpului în buna desfăşurare a evenimentului literar - Consiliul Local, juriul format din scriitori, jurnalişti - oameni care şi-au pus amprenta pe cultura românească de după 1970 şi până în prezent. Amintesc doar câteva nume mari care au susţinut evenimentul literar de la Mizil: Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Tatiana Stepa (o voce puternică a muzicii folk ce a dat numele Festivalului Naţional de muzică folk, găzduit şi organizat de mizileni), Constanţa Buzea, actorul Dan Puric, Mircea Diaconu, Fănuş Neagu, Nicu Alifantis, Raul Cîrstea, Maria Gheorgiu, Mircea Vintilă etc.
Membri juriului: Florentin Popescu, Valeria Manta Tăicuţu, Nicolae Tăicuţu, Rodian Drăgoi, Nicole Păvăleanu, Marian Postu, Lucian Mândrescu,  au spus câteva cuvinte despre însemnătatea concursului în evoluţia literaturii române.
Salut intervenţia domnului Nicolae Păvăleanu, profesor de limba franceză la Liceul Haşdeu din Mizil, intervenţie ce a vizat tinerii participanţi, încurajându-i în demersul literar : ,,ne-a surprins cantitatea şi calitatea lucrărilor trimise ... ne-a venit foarte greu să discernem, pentru că foarte mulţi dintre dumneavoastră scrieţi destul de bine... e un lucru bun că tineri ca voi au preocupări artistice...''.
Din partea redactorului şef al revistei ,,Bucureştiul Literar şi Artistic'', primarul Mizilului şi domnul Lucian Mihăilescu, redactorul şef al revistei ,,Ferestra'', au primit diplomă de excelenţă pentru sprijinul activităţilor culturale, un gest simbolic, dar bine primit de cei doi.
A urmat un moment muzical dăruit de doamna Bianca Ionescu, celebra solistă a Teatrului Naţional de Operetă “Ion Dacian” din capitală care ne-a vorbit despre apariţia noului său CD, conţinând 17 piese şi despre apariţia cărţii  domniei sale - ,,Flacăra din mine''. 
Premierea a venit cu o avalanşă de emoţii din partea câştigătorilor care au spus câteva cuvinte despre ei şi despre participarea la acest concurs. Primarul Mizilului a acordat premiile, felicitându-i pe câştigători, mulţumind juriului şi celorlalţi participanţi.
Iată lista câştigătorilor Concursului Naţional de Literatură ''Agatha Grigorescu Bacovia'', ediţia a-VI-a, Mizil:

POEZIE - (138 partipanţi)

MARELE PREMIU a fost acordat Adelei Naghiu din Baia Mare




Premiul I – Andrei Velea (Galaţi – 9.82)


Premiul II – Rodian Drăgoi (Bucureşti – 9.56)
Premiul III – Raluca Leontina Neagu (Călăraşi – 9.31)



PREMIILE REVISTEI FEREASTRA

Florina Isache – (Roşiorii de Vede – 8.81)
Silvia Bitere - (Constanţa – 8.68)

PREMIUL DE DEBUT

Baraban Iulian Claudiu – Udeşti, Suceava; elev cls. A-IV-a, 10 ani – 8.68


PREMIILE PENTRU SECŢIUNEA PROZĂ

Premiul I – Chiş Mihaela Simona (Botoşani – 9.43)
Premiul II – Maria Postu (Bucureşti – 9.31)
Premiul III – Ottilia Ardeleanu (Năvodari – 9.25)

PREMIUL REVISTEI FEREASTRA

Adelina Cristina Bălan – (Focşani – 9.12)


aşa mor poeţii

fără să spună din vreme
la ei semnele de moarte
se văd întotdeauna mult mai târziu
şi nu pe partea cu oamenii
Ei scriu, scriu
până nu se mai poate face nimic
şi toată lumea încearcă
să-i aducă pe calea cea bună
dar ei îşi cultivă nebunia
în tiraj tot mai mic
trăind mai mult în întâmplările altora
întorcându-se în viaţa lor
numai pe străzi lăturalnice
mutându-şi sărăcia
de pe-un picior pe celălalt
şi sufletul
până în locul de unde
începe să se vadă Dumnezeu
(Adela Naghiu)

,,...când scapi cu degetele-n stâncă
fiecare treaptă
nu vezi scara doar speri
şi brusc înţlegi sensul căderii...''
(Raluca Neagu)


După festivitate, toţi participanţii sosiţi din provincie au fost invitaţi la cantina consiliului local unde au servit sărmăluţe cu mămăliguţă şi friptură la grătar. Ospitalitatea mizilenilor a întrecut orice aşteptare. Le mulţumim pentru tot!
În drum spre gară am trecut pe strada principlă din centru, unde câteva echipe de oameni instalau scena pentru următorul mare eveniment- ,,Festivalul Naţional de muzică folk ,,Tatiana Stepa''. 





Felicit organizatorii şi câştigătorii concursului de la Mizil, Concurs Naţional de Literatură ''Agatha Grigorescu Bacovia'', ediţia a-VI-a.

duminică, 14 octombrie 2012

Pariu pe Prieteni - 7 octombrie 2012- Mojo Club Music





Duminică, 7 octombrie  2012, la Mojo Club Music,  gazda evenimentelor cenaclului Pariu pe Prietenie, a avut loc dublă lansare de carte - Andrei Păunescu şi George Gîtlan.

Ştefan Ciobanu şi Alex Turcu deschid  evenimentul  cultural cu  un moment poetic  din  ,,Zodiacul  cu femei’’ (Regina de la mâna mea)  şi ,,Iobag la patron, iobag la stat’’ (Oameni de zăbavă), lecturi selectate de Alex Turcu, autor Andrei Păunescu.


Primul momentul  muzical  ne-a fost dăruit de Eugen Avram , prezentat de Sorin Teodoriu.  Aflăm date interesante despre unul dintre prietenii parioriorilor, născut în Bucureşti  la  11 iunie 1963. Eugen Avram a absolvit ,,Şcoala de muzică şi arte plastice’’, secţia clarinet-pian. Mai târziu urmează, timp de 3 ani, cursuri private de chitară clasică. In 1980 îşi înfiinţează propriul grup folk - ,,Căutătorii’’-  cu colegi de la Liceul Matei Basarab, obţine premiul  întâi  la faza naţională inter-licee a festivalului Cântarea României , tot cu acest grup are şi primele apariţii la TV.  Devine student la A.S.E. unde înfiinţează grupul rock,, Albedo’’, grupul folk ,, Exton’’ şi un grup de satiră şi umor. Obţine multe premii, iar în perioada 1983 – 1986 are spectacole şi turnee în toată ţara cu Brigada ASE, alături de grupul ,,Song’’, ‘’Divertis’’. Participă la ,,Nopţile de rock din Costineşti’’, invitat de Andrei Partoș. Organizează spectacole studenţeşti, baluri de boboci, concursuri de miss. 


Eugen Avram este întrebat de publicul din sală care este prima melodie cântată pe scenă şi care au fost  criteriile în alegerea frumoaselor  domnişoare  pentru concursurile de  miss. Răspunsurile se găsesc pe TV Bocancul Literar.
Evoluţia folkistului îşi pune amprenta pe viaţa artistică a acestuia şi în următorii ani. În 1994 are primele apariţii pe scena Folk Club - Casa Eliad; 1995 – Director artistic la Casa de discuri Alpha Sound, responsabil cu muzica românească. Proiecte materializate: “Restituiri Folk – vol.1” (s-au vândut peste 500.000 de unităţi); primul album Elena Cârstea;  albume cu: grupul Karma, Horia Căciulescu, Gina Pătrașcu, Savoy, Gheorghe Gheorghiu etc.  În 1995 piesa “Cântec pentru tine” obţine premiul întâi la Festivalul  “Om bun”,  în interpretarea lui  Cristian Dumitraşcu (în prezent, solist vocal in formaţia  Circa 7).
“Cântec pentru tine” apare, cu acordul autorului, pe o casetă a grupului ,,Prefix 032’’, ajungând să fie cunoscută mai mult în această interpretare.

În 2004 – editează albumul ,,Regăsire’’, sub propria  egidă,  probabil primul album conceput şi realizat exclusiv de un singur om (text şi muzică, aranjament, toate instrumentele,  vocile, design CD şi copertă, producţie şi editare).
,,Mi-e dor de tine’’, ‘’Fata pe role’’, ’’Regăsire’’,  sunt doar câteva dintre melodiile interpretate de Eugen Avram. 

Urmează lansare de carte,  George Gîtlan cu volumele de versuri - ,,La lumina gleznei  tale’’,  volum  cu titlu de donaţie pentru ,,Asociaţia  Mara’s Angels’’  şi ,,Hemoragie în vers alb’’, editura  Contrafort, Craiova  2012, ambele cărţi fiind  dedicate muzei  poetului - femeia. După prezentarea succintă făcută  de Claudia Minela, poetul George Gîtlan şi prietenul său Alexandru Urmeş (VonAl), recită în tandem câteva dintre poeziile din  volumul ,,Hemoragie în vers alb’’, poezii răsplătite  cu aplauze, venite din partea doamnelor.   Alexandru Urmeş, venit din Constanţa, moderator şi realizator de emisiuni  radio on-line din 1994, a fost primul admirator al poeziei lui George Gîtlan care a primit cartea  ,,hemoragie în vers alb’’ înaintea lansării, volum  din cuprinsul căruia versurile au plutit pe unde radio în casele multor ascultătoare.


Ştefan Ciobanu îl întreabă pe autor dacă printre invitaţii aflaţi în sală există şi una dintre muzele care l-au inspirat. Răspunsul lui George Gîtlan a  venit rapid şi  amuzant: ,,Mai multe...’’. Una dintre alese a fost  tânăra şi frumoasa barmaniţă  discretă , căreia poetul i-a scris : ,,acolo Dumnezeu/ mi te-a tatuat  pe tine/ alergând printre mese / iar eu citeam / citeam în pielea ta goală / fiecare tatuaj / până te-am învăţat pe de rost / n-am ştiut niciodată cum te numeşti / nici acum nu ştiu însă de fiecare dată / când te văd alergând printre mese / îmi e de-ajuns să ştiu / că eşti / şi mă bucur de fiecare ceaşcă de cafea / când mi-o serveşti tu / cu  mâinile tale aripi’’. (Înger cu tatuaje)

Următorul moment muzical, cuprinzând melodiile ,,Uneori’’ si ,,Visul’’, ne este acordat de Mirela Tolbaru(voce) şi  Corina Scutaru(chitară), prietene cu poetul, venite special de la Piteşti, pentru lansarea cărţii acestuia, un gest admirabil. Versurile melodiilor sunt semnate de  George Gîtlan .


Clara Mărgineanu  prezintă cele două volume,  aparţinând lui Andrei Păunescu, despre care spunea că -,, îşi tranferă viaţa în scris, cu un talent şi cu un curaj numai de el ştiute. ..  ne-a dăruit  două cărţi frumoase :  Zodiacul cu Femei  şi  Iobag la patron, iobag la stat (publicate la Editura Semne, Fundaţia Constantin),...două  cărţi diferite ca stil şi ca manieră, două ipostaze ale lui Andrei Păunescu  în care acesta se regăseşte perfect.’’  Clara Mărgineanu a ales  să aducă în atenţia  publicului poemele : ,,Drogări’’-,,un poem percutant şi frumos’’ -  şi  ,,Urăsc tatuajele permanente’’,  un poem scris în vers alb,  al cărui mesaj profund ajunge la cititor, rezonând cu gândurile acestuia : ,,mi-am deturnat  cariera ... am ajuns să am mai mult, dar să fiu mai puţin...pentru  că urăsc tatuajele permanente ... Şi mă fac vinovat de omisiuni cu circumstanţe agravante’’.  ,,Iată câtă explozie de trăire pentru  un om care aparent  pare că ascunde din fiinţa sa cât poate de mult, pentru a se dezvălui  în versuri ’’ ,  spune Clara Mărgineanu.  A urmat un dialog impresionant între cei doi prieteni : CM : ,,...este scrisul un exerciţiu de  exorcism, Andrei, poţi să-ţi diminuezi,  să-ţi anihilezi durerile prin scris?’’ AP: –cine nu suferă, nu scrie şi cine nu vrea să scape de suferinţă prin scris,  cred că face o operă tehnică, o operă de meşteşug al cuvintelor...’’.



Nae Georgescu, profesor universitar la jurnalism, facultatea Spiru Haret, coleg cu Andrei Păunescu, a venit special pentru dubla lansare de carte.  Prezenţa acestuia a fost  o surpriză pentru autor, precum şi prezenţa  altor  folkişti ca Horia Stoican şi  Puiu Creţu, cel din urmă interpretând câteva melodii, amintesc  aici pe cea mai cunoscută şi iubită de consumatorii de muzică folk ,,Tâmplarul priceput’’. 


Urmează   momentul  muzical dăruit de Andrei Păunescu şi prietenii  săi –Ionel Tănase (Tase), tobe şi Vlady Săteanu, chitară, membri  trupei  ,,Totuşi’’.  Am ascultat melodii  de la ritmul dinamic al rock –ului, la ritmul liniştit al folkului : ,,Ce simplu mi-ar fi dacă nu te-aş  iubi’’ ‚’’Te văd chiar când ochii îi închid’’, o melodie a cărei versuri fac parte din volumul ,,Zodiacul cu femei’’ ,’’Haide mamă, haidă tată!’’ un cântec din 1987 (versuri Adrian Păunescu) ‚’’ Glasul gâdelui’’, ’’Amor cubist ’’‚’’Iobag la patron, iobag la stat’’ ,’’Simplă srisoare de dragoste’’ , reprezintă doar o parte din repertoriul bogat prezentat de cantautor  în recitalul său.  
Parodii le  folk au constituit   momentul  special  al serii, conţinând versuri  care au stârnit hohote de râs în sală, precum  melodia  ,, Nebun de cald’’, parodie după ,,Nebun de alb’’ a lui Emeric Imre.


Au urmat  momente de muzică şi poezie, o înlănţuire de stări, având nuanţe diferite, oferite de Andrei Păunescu. Amintesc  poemul ,,Crematoriul cu pretenţii’’,  un gând legat de ,,vestimentaţie bărbătească ... boarfele nu merită nimic şi de aceea facem totul pentru ele’’şi ,,haikul’’ -  dăruit prietenului său Daniel Şerban, proaspăt  căsătorit,  prin care Andrei Păunescu îi transmite: ,, ne consolăm între noi/ eu că mă despart/ tu că te însori’’.(este de fapt un senryu, o formă  de  haiku, scriere cinică, străbătută de sarcasm,  devoalând slăbiciunile omenești). 


Sorin Teodoriu transmite  salutări de la Nicu Nicuşor, Walter Ghicolescu  si Emilia Dănescu, mesaje venite pe chatul TV Bocancul Literar.


Impresionant a fost momentul remember Cenaclul Flacăra, un moment în care au fost amintite nume mari ca Zoia Alecu, Doru Stănculescu,  Maria Gheorghiu, personalităţi  invitate la acea  ediţie minunată în care Andrei Păunescu şi prietenii săi speciali au povestit despre Cenaclul Flacăra şi părintele său spiritual Adrian Păunescu, despre muzica şi poezia acelei perioade. Clara Mărgineanu aduce în atenţia publicului  spiritul  folkului,  susţinând că el trebuie transmis mai departe, noii generaţii,  printr-o  mişcare puternică pe care  Andrei Păunescu  o numeşte  -  ,,Şi totuşi există iubire’’.  Întrebat fiind dacă ,,poezia este pentru mase’’, Andrei Păunescu răspunde,  referindu-se la poezia muzicii folk : ,, tatăl meu a spus odată unui apropiat:  ,,un cântec de mase este de mase, dacă-ţi vine să îl cânţi şi la masă ’’.


Seara se încheie cu autografe date de autori celor care au venit special pentru lansările de carte.



7 octombire, o seară leneşă de toamnă, cu miros de frunze arse, o seară în care iubitorii de muzică şi poezie s-au întâlnit într-un club, din centrul vechi al oraşului, care încă mai poartă amprenta întâlnirilor junimii scriitoriceşti a  micului Paris de secol nouăsprezece.
,,o să ne amintim mult timp de această întâlnire’’ (Andrei Păunescu)

Da. Ne vom aminti cu plăcere de aceste seri  care sper să existe mult timp de acum înainte, pentru că nu trebuie să uităm că  ,,totuşi există iubire’, atâta timp cât poezia şi muzica vor dăinui în timp.













Share |