CRONICA PPP 23 IUNIE

Primul moment muzical deschide ediţia de vacanţă a evenimentului Pariu pe Prietenie.

Ana –Maria Dumitru interpretează melodii din propriul repertoriu. O voce curată, ca apa unui izvor de munte, susură versuri  în acorduri de chitară, purtându-ne într-o lume  a paiaţelor, o lume în care ,, viaţa este  ca balonul /îndesat cu aer plin,’’, cam neinspirat al doilea vers.

Urmează prezentarea revistei  ,,Flacăra lui Adrian Păunescu’’.  Sunt amintite câteva titluri interesante semnate de oameni de cultură din întreaga tara:  De vorbă cu Alex Ştefănescu – interviu realizat de  Monica Ştefănescu , Duioase aduceri aminte – Ion Dodu Bălan,  Emisiunile trece, perlele rămâne,  articol semnat de Andrei Păunescu, un articol care vizează dezacordurile şi greşelile de exprimare făcute de pesonalităţi ale lumii politice şi mass- media, Mondializarea justiţiei? – Ion I. Brătian etc. Claudia Minela aduce în discuţie şi articolul care informează cititorii despre Concursul de Poezie ,,Adrian Păunescu’’, articol în care se află regulamentul şi detaliile necesare pentru participanţi. 

Momentul lansării romanului  Mare Tranquillitatis - autor Katja Millay, traducere Adrian Deliu, ne este prezentat de directorul Editurii Epica – Anca Eftime. Cu un entuziasm debordant Anca Eftime, stârneşte curiozitatea publicului, iubitor de lectură, prezentând subiectul cărţii, viaţa unei adolescente care este bătută până la desfigurare şi abandonată la marginea unei păduri. Rămâne traumatizată o mare parte din viaţa ei şi suferă pentru că mâna stângă îi este afectată, ea nemaiputând cânta la pian. Era o foarte bună pianistă. Urmare acestui incident, tânăra se închide în ea, refuzând comunicarea timp de doi ani, cu oamenii din jurul său, până când apare un personaj interesant care-i schimbă total viaţa. Cine este personajul, ce aduce el nou în existenţa tinerei, prin ce momente trec cei doi, rămâne să descopere lectorul, citind romanul, una dintre cărţile de succes care fac parte din seria volumelor ce se bucură de o mare pupularitate în Anglia şi America - Young Adult Romance. Eu mă opresc aici pentru ca cititorii să descopere singuri misterele şi trăirile celor doi protagonişti ai romanului. Anca Eftime dăruieşte cărţi câtorva persoane din public, după ce acestea răspund corect la întrebările puse de domnia sa. Amintim câteva tituri : Destine la limită - Katie McGarry, Anna și sărutul franțuzesc – Stephanie Perkins, E ușor să te iubesc - Tammara Webber. Momentul a fost aplaudat de public, în mod special de grupul vesel venit din partea editurii Epica. Mărturisesc că m-am bucurat când am alfat că la Pariu pe Prietenie s-au întâlnit oameni care se cunoşteau doar virtual, deşi lucrau de câţiva ani împreună, este vorba despre colaboratorii şi prietenii Editurii Epica. Un moment emoţionant. Doresc acestei echipe viaţă lungă şi cât mai multe cărţi de succes!

Ştefan Ciobanu citeşte una dintre poeziile sale înainte de a prezenta următorul moment muzical. Îl invită alături de el pe Robert Şercău… Aflăm de la cantautor că are în lucru primul său album cu piese compuse de el, muzică şi versuri. Prima piesă se numeşte ,,Pentru nimic’’. În  ritm percutant  piesele se derulează transmiţând  mesaje bizare, gnomice, de dragoste. ,,Bună dimineaţa iubito!’’, una dintre melodiile  sensibile, a avut impact asupra sufletelor iubitoare de poezie şi folk. ,,desenează-mi gândurile cu gândul tău, îmbracă-ţi sufletul cu sufletul meu, … zâmbeşte fugar, zâmbeşte profund, aruncă-ţi grijile şi spune-mi să-ţi cânt…bună dimineaţa, iubito! ce sunet fragil şi delicat… bună dimineaţa, iubito!’’.

Din nou concurs. De data aceasta Ştefan Ciobanu prezintă cărţile oferite de Editura Litera, ,,Femeia albă pe bicicleta verde’’- Monique Roffey, o poveste de dragoste cu consecinţe tragice. Este de apreciat sacrificiul soţiei de a sta într-un loc ce o chinuie zeci de ani, din dragoste pentru soţul ei.,, Sabine se simte  prizonieră pe insulă decenii la rând, până într-o zi, când George, soţul ei,  descoperă cu totul întâmplător cât de mari și de multe sunt secretele care și-au făcut loc între ei în toți acești ani. Copleșit de remușcări, simte nevoia disperată de a-i dovedi  iubirea pe care i-o poartă încă. Dar consecințele sunt tragice. O poveste de dragoste de neuitat, care durează mai bine de cincizeci de ani, şi un fundal extraordinar ─ uneori magic, alteori extrem de periculos... ‘’.  (sursă de informaţie -http://www.litera.ro/femeie-alba-pe-bicicleta-verde.html).

Urmează un moment literar prezentat de Claudia Minela care o are ca invitată specială pe doamna Teodora Ionescu, un prieten de valoare al Pariului pe Prietenie. Aflăm câteva date importante despre cariera doamnei Teodora Ionescu, om de radio, jurnalist, iubitor de poezie şi de muzică folk. De-a lungul carierei sale a cunoscut multe celebrităţi din lumea folkului, acestea devenindu-i în timp prieteni , alături de care  trăieşte  momente remarcabile de-a lungul vieţii Îşi aminteşte cu plăcere de transmisiunea în direct a Festivalului ,,Om bun’’, din anul 1995, o transmisiune realizată timp de 3 zile, ‘’câte 6 ore pe seară cu căştile pe urechi’’, mărturiseşte poeta. Ne povesteşte despre lansarea volumului său de debut, un volum de versuri care adună într-un buchet spiritual gânduri şi sentimente,  versuri scrise atât în formă fixă, cât şi în formă liberă. Lansarea a avut loc la Club Carusel, unde Teodora i-a avut ca invitaţi pe : Mircea Vintilă, Zoia Alecu, Horia Stoicanu, Doru Stănculescu, Eugen  Avram, Grupul Cantos, câţiva dintre prietenii Teodorei care s-au bucurat alături de ea, de apariţia volumului ,,Boala vindecărilor’’, o carte despre care autorarea spune că: ,,Fiecare cuvinţel din poeziile astea este vindecarea unei stări’’ . Teodora Ionescu a citit o poezie impresionantă, dedicată unei prietene pe care a pierdut-o în 2009, Tatiana Stepa, poezia,,nedefinit’’, pusă pe muzică şi cântată de regretata artistă.

 Momentul muzical următor ne este dăruit de Jonathan David, prieten devotat al Pariului pe Prietenie, o voce inconfundabilă, cu un accent de invidiat, o prezenţă agreabilă, aplaudată de prieteni.

Ştefan Ciobanu salută prezenţa Clarei Mărgineanu şi a lui Alex Turcu, prezenţă care i-a bucurat pe toţi cei care apreciază talentul şi valoarea artistică a acestora. Alex Turcu interpretează două melodii în limba rusă.

Cezara Răducu este invitată pe scenă de către Ştefan Ciobanu care-i adresează câteva întrebări privind valoarea literaturii virtuale raportată la literatura publicată în edituri. Răspunsul vine în avantajul literaturii citite pe net, unde autorul are feedback şi poate citi în cel mai scurt timp exact ce-l interesează. Cezara Răducu mărturiseşte că rămâne fidelă literaturii prinsă între coperte. Urmează un grupaj de poeme lecturat din volumul de debut al autoarei - ,,femeia lipită cu mîinile de trup’’- volum apărut în anul 2008, la editura Agerpres. Remarc  poezia ,,ziua lupilor de casă’’ a cărei final este memorabil : ,,era ziua când lupii de casă ascunşi în  noi îşi cereau dreptul la urlet’’.

Momentul muzical, open stage, ne este dăruit cu generozitate de prietena noastră, poeta Raluca Neagu, voce,  acompaniată la chitară de Mihai Matei. Prima melodie se numeşte ,,Crazy’’, din repertoriul cântăreţului de culoare Gnarls Barkley. Interpretarea specială a Ralucăi Neagu conferă  un plus valoric melodiei. Următoarea piesă aparţine Alinei  Manole ,,Niciodată înger’’.

Open Stage poezie. Participă, citind din creaţiile proprii sau a altor scriitori cunoscuţi : Teodora Ionescu, Ionela Violeta Anciu, Radu Popa Andrei, Cezara Răducu, Raluca Neagu, Ştefan Ciobanu. Un grupaj de poezii scris în stiluri  diferite, purtând amprenta fiecărui poet în parte. Teodora Ionescu încheie momentul open stage cu un citat ipresionant aparţinând marelui Shakespeare : ,,Dacă noi, sărmane umbre, cu ceva v-am supărat,/ Tot ce-aţi ascultat aici, voi să credeţi c-aţi uitat./ Şi povestea plicticoasă, că-i  un vis să socotiţi,/ Oameni buni, nu ne-osândiţi! o s-o facem mai frumoasă!’’.

,,pe 15 iunie am fost la Fălticeni împreună cu Andrei Păunescu,  ne-au invitat să facem un spectacol  Nichita,  ceea ce mi s-a părut o responsabilitate enormă … am găsit într-o carte a lui Nichita Stănescu, se numeşte - Amintiri din prezent- apărută in ’83 la Editura Sport Turism, un colaj de texte în proză, proză poetică desigur, dedicată lui Eminescu … ‘’. Astfel îşi începe Clara Mărgineanu momentul maiestos despre forţa poeziei româneşti a tuturor timpurilor, Nichita Stănescu  despre Mihai  Eminescu.

Jonathan David încheie ultima ediţie a Pariului pe Prietenie din sezon.

Nu pot pune punct acestei cronici înainte de a-l cita pe Nichita, citat ales cu preţuire de Clara Mărgineanu:  

,,Eminescu poate fi comparat cu iarba, când este, nimic mai firesc că este, când nu este, nimic mai dureros. De Eminescu ţi se poate face dor şi foame …ce dorea el? El dorea să fie iubit… El este atât de mult al nostru, încât noi, din nebăgare de seamă, am început să devenim ai săi, ai Domniei Sale, domnul acestei ţări, Mihai Eminescu.’’ (Nichita Stănescu – Amintiri din prezent)

Să ne vedem cu bine în toamnă!

Ave, prieteni!

Pariu pe Prietenie editia de vacanta

Pentru că abia aşteptăm cu toţii să ne luăm zborul spre destinaţiile la care am visat un an întreg, vă propunem o ultimă întâlnire înainte de vacanţa mult dorită!
Aşa cum v-am obişnuit, vom avea invitaţi pe ambele segmente:

LITERATURĂ:

Katja Millay - lansare de carte "Mare Tranquillitatis’’, prezintă Adrian Deliu şi Anca Eftimie,
Cezara Răducu,
Loreta Popa si
Teodora Ionescu - lansare de carte "Boala Vindecărilor"

MUZICĂ:

Fox Studis,
Jonathan David,
Ana-Maria Dumitru,
Robert Şercău,
Iulia Andreea Bolcu… şi lista rămâne deschisă!

Nu uitaţi! Duminică, 23 iunie, la Mojo Club Music, ora 18:00, str. Gabroveni nr. 14, Bucureşti, vă invităm să participaţi la evenimentul Pariu pe Prietenie, înainte de vacanţă.
Intrarea liberă!

Nu vor lipsi, aşa cu v-am obişnuit la ultimele ediţii, nici concursurile unde veti putea câştiga cărţi oferite de Editura Litera, unul dintre partenerii Pariului pe Prietenie. Trebuie doar să fii atent la detalii.

lansare de carte la Pariu pe Prietenie

Duminică, 23 iunie, la Mojo Club Music, situat pe strada Gabroveni nr. 14, ora  18:00, în cadrul eveimentului cultural Pariu pe Prietenie, va avea loc lansarea romanului ,, Mare Tranquillitatis'', autor Katja Millay, publicat la editura EPICA, traducere - Adrian Deliu, prezentare Anca Eftime.

Oamenii care au făcut posibilă editarea acestui minunat roman sunt :Anca Eftime, director editorial Editura EPICA,  Adrian Deliu, traducatorul cărţii,   jurnalista Lucia Golfin,  celebrul fotograf de nuduri roman, Cristian Crisbasan şi pe fiica acestuia Alexandra, ei fiind autorii copertei ediţiei noastre, tatăl în calitate de fotograf, Alexandra în calitate de model.

Nominalizată la categoria CEA MAI BUNĂ CARTE PENTRU YOUNG ADULT ȘI NEW ADULT  a anului 2012, pe GOODREADS Un MUST-READ pentru iubitorii genului Young, New și Mature Adult               Traducere de Adrian Deliu EPICA/Young Adult/+16 ani/Contemporary Fiction/love story/dramă ,,Trăiesc într-o lume lipsită de magie sau de miracole. Un loc unde nu există clarvăzători sau metamorfi, nici îngeri, nici băieți cu puteri supraomenești care să te salveze. Un loc unde oamenii mor, și muzica se dezintegrează, și viața e nașpa. N-AM MAI ROSTIT O VORBĂ DE FAȚĂ CU VREO ALTĂ PERSOANĂ DE 425 DE ZILE. Îmi detest mâna stângă. Detest s-o privesc. O detest când îmi şovăie, şi tremură, şi-mi aminteşte că identitatea mea s-a dus. Dar o privesc chiar şi-aşa, pentru că, totodată îmi aminteşte şi că o să-l găsesc pe băiatul care mi-a luat totul. O să-l omor pe băiatul care m-a omorât, iar când o să-l omor, o s-o fac cu mâna mea stângă.'' Fostul copil-minune al pianului, Nastya Kashnikov, își dorește două lucruri: să treacă prin anii de liceu fără să i se afle trecutul și să-l facă pe băiatul care i-a răpit totul - identitatea, spiritul, dorința de a trăi - să plătească pentru asta. Povestea lui Josh Bennett nu e un secret: toți cei pe care i-a iubit au fost luați din viața lui, iar acum, ajuns la vârsta de șaptesprezece ani, nu i-a mai rămas nimeni. Acum, tot ce vrea este să fie lăsat în pace, iar cei din jur îi îngăduie acest lucru, fiindcă atunci când numele îți devine sinonim cu moartea, toți tind să păstreze distanța. Toți, în afară de Nastya, misterioasa nouă colegă de școală, care tot îi apare în cale și nu pleacă până când nu i se infiltrează în toate aspectele vieții. Dar, cu cât o cunoaște mai bine, cu atât mai enigmatică i se pare. Mare Tranquillitatis este o lectură complexă, bogată, intensă, cu o narațiune genial construită despre un tânăr singuratic și o tânără fragilă emoțional și despre miracolul celei de-a doua șanse.

,,Nimic nu leagă prietenii mai trainice decât poezia’’(Gabriel Nedelea)

,,Nimic  nu leagă prietenii mai trainice decât poezia’’

Pariu pe Prietenie 9 iunie

O ediţie specială care i-a avut în centrul atenţiei pe Gabriel Nedelea , Felix Nicolau, Eugen Avram, Grupul Cantos şi Teodora Ionescu.

Momentul muzical dăruit de Grupul Cantos deschide seara ediţiei din 9 iunie. Repertoriul lor aduce nuanţe noi pieselor preferate de pariori, graţie profesionalismului şi imaginaţiei interpreţilor.

,,Este o condiţie pentru succes în ziua de astăzi. Înainte trebuie să fim vedete, chiar dacă vindem gogoşi, o vedetă vinde gogoşi mult mai bine decât unul care chiar face gogoşi mult mai bune.’’ ,  spune Felix Nicolau referindu-se  la scriitorii de valoare care nu au făcut nimic special pentru a fi remarcaţi, asemenea poetului Virgil Mazilescu.

În continuare Felix Nicolau citeşte câteva lecturi proprii începând cu  textul ,,Logic’’,  dedicat celor care poartă ochelari. ,,Dacă dau în femei, e numai pentru că nu deosebesc sexele. M-am miopit. ‘’.  Urmează două lecturi  savuroase, o recomandare  pentru  preoţi ,,Pentru păzirea auzului’’ şi  ,,Preludiu’’.  Încheie cu lectura  despre bătrîneţe: ,,De-acu’,,.  ,,De-acu’ am atins vârsta la care a murit Eminescu.  Tipul ăla care a lansat hitul ,,flori albastre tremur ude în văzduhul  tămâiet … mare lucru încă nu s-a schimbat, lobul urechii  încă nu vomită  fire de păr, nu mi s-a scămoşat pielea pe burtă, tot mai des caut riduri în oglindă, dar mai ales pe feţele celorlalţi, ce  mă bucur când văd cearcăne şi un fir alb la ăştia de douăzeci, ce mă bucur când văd unu’ de şaptezeci fără riduri sau urcând treptele cu genunchi tari, … tot mă gândesc să mă iau de chitară în insule’’.

Ştefan Ciobanu  prezintă revista presei culturale: ,,A apărut caietul nr. 3, din seria caietelor  fundaţiei Gellu Naum, caietul păstrează un format déjà consacrat, în prima parte găsim poeme inedite Gellu Naum, nepublicate în România, apărute  în Germania şi Anglia, apoi vine o parte de jocuri…’’.  Urmează prezentarea revistei   Mozaicul, pe care o răsfoiesc şi descopăr   articole extrem de interesante: ,,Nadja, mărturia hazardului obiectiv’’ , semnează Henri Behar, Denisa Crăciun , Emil Nicolae, Isabel Vintilă, un dosar coordonat de Petrişor Militaru; am descoperit şi un poem semnat Andre Breton, traducere din limba franceză: Denisa Crăciun;  Andre Breton par Nadja, articol de Emil Nicolae; Isabel Vintilă se alătură celorlalţi colegi cu un articol special - Nadja şi Zenobia - iniţierea în misterul iubirii suprarealiste.  Acestea sunt doar câteva dintre articolele interesante apărute în revista Mozaicul nr.5, Revistă de cultură fondată la Craiova, în 1838, de pictorul Constantin Lecca.

Eugen Avram este prezentat de Sorin Teodoriu care aminteşte despre serile minunate petrecute la Club Carusel, seri  organizate de cantator, cu folkişti şi iubitorii acestui gen - ,,un local foarte cochet care seamănă cu fosta casă Eliad, redus la scară cu 50% ...’’(Eugen Avram).  Mărturisesc că am participat şi eu la o serată folk şi mi-a plăcut tot ce se petrece acolo, începând cu  servirea ireproşabilă,  ambianţă, muzică, invitaţi,  până la designul localului, o casă boierească în care au loc întâlnirile, o  casă în care modernul se îmbină armonios cu vechiul, lucruri de început de secol XX. Eugen Avram  mulţumeşte participanţilor  la evenimentul care tocmai s-a consumat,  în urmă  cu câteva zile şi anunţă următorul eveniment important  ce va avea loc la Club Carusel, debutul Teodorei Ionescu,  lansare de carte,   volumul de versuri ,,Boala vindecărilor’’.   Autoarea este invitată  pe scenă să lectureze câteva poezii din cartea nou apărută, pentru care o felicităm.  Remarc  poezia  ,,Perpetum mobile : ,,adorm şi visez că adorm  lângă tine /obosită de castelele de nisip pe care le tot construiesc peste zi/ iar liniştea nopţii/ artificială linişte desigur/îmi este totuşi suficientă pentru ca dimineaţa/să o pot lua iar de la capăt’’.

Eugen Avram   deschide  minirecitalul său cu o melodie îndrăgită de pariori - ,,Fata pe role’’.  Una dintre piesele  interpretate este şi  piesa ,,Mii de smaralde’’, aparţinând lui Daniel Iancu.  O încântare... aplauze, aplauze!

Ştefan Ciobanu  o invită alături de el pe Simona Toma care ne vorbeşte despre ultimele evenimente culturale petrecute la Galaţi, cel mai important fiind  Festivalul Internaţional de Poezie,  organizat de Uniunea Scriitorilor Filiala Sud-Est şi revista Antares, apărută sub egida Uniunii Scriitorilor. Festivalul s-a desfăşurat pe parcursul unei  întregi săptămâni, cu 30 de invitaţi din Spania, Urguai, Cile, Basarabia. ,,n-am venit singură, am adus cu mine 13 scriitori, aceasta este o bibliotecă de voiaj, o colecţie liliput, scoasă de  Centrul Cultural ,,Dunărea de jos’’... această colecţie are apariţii din 2011 până în prezent, ultimul volum, nr- 11 - ,,Inorogul de Călimară’’, semnat Simona Toma, o esenţă de poezie ... poemele scrise special pentru această cărticică sunt scrise într-un format  foarte mic, lumea consideră că sunt haiku-uri, nu, eu spun că sunt idei de la care poţi să porneşti n poem. ,,câteodată nu te mai aud cineva îmi citeşte cu voce tare în toate limbile pământului’’. ,,bufonul  vine în fiecare seară /mă învaţă cum să fac salturi mortale în picătura de apă’’; ,,când tata sparge lemne/face focul trosneşte sub tălpi prispa’’;  Acestea au fost câteva mostre ale poeziilor scrise în volumul liliput semnat de Simona Toma. 

Aflăm  că ideea apariţiei  acestei colecţii aparţine poetei Florina Zaharia, iar segmentul de proză scurtă  va fi publicat tot în asemenea volume. ,,esenţele tari se ţin în recipiente mici’’, încheie momentul surpriză Ştefan Ciobanu, mulţumind invitatei sale pentru efortul făcut de a veni de la Galaţi, în capitală. Cărţile au fost dăruite publicului. Simona Toma îl prezintă pe Radu Dragomir, student la medicină, în Bucureşti, membru al cenaclului gălăţean- Noduri şi semne.

Momentul muzical următor îi are ca protagonişti pe Ioana Purcarea, voce şi pe Ştefan Tivodar, voce şi chitară.  Glasul echilibrat, puternic şi percutant  al Ioanei se mulează armonios pe acordurile chitarei şi vocea lui Ştefan Tivodar, astfel încât piesele  vibrează, ajungând la public ca o noapte senină, relaxantă petrecută cu prietenii,  la o terasă liniştită din centrul vechi al micului Paris.

Moment  literar- lansare de carte ,,Virgil Mazilescu, opera poetică’’ - autor Gabriel Nedelea.

,,este un poet  care nu a ajuns cum trebuie la publicul său, un poet a cărui operă  nu se găseşte pe piaţă... un poet de suflet, care obsedează, cum îi spun eu...singurul poet  român care a  murit din dragoste’’,  ne măruriseşte autorul cărţii, referindu-se  la poetul Virgil Mazilescu, un autor care nu a scris decât patru volume de versuri : primul volum apare în ’68 ,,un an de graţie al literaturii române pentru că atunci debutează şi Mircea Ivănescu, atunci revine în literatură şi Gellu Naum cu volumul ,,Athanor’’... cred că este anul de aur al literaturii române’’, publică în ’70, apoi publică în ’79 volumul ,,Va fi linişte, va fi seară’’, în ’83 apare volumul de versuri ,,Poetul şi administratorul’’.  Gabriel Nedelea,  absolvent al Facultăţii de Litere din Craiova, a debutat cu  volumul  de versuri ,,peisaj cu întâlnire’’. 

Gherasim Luca, Ion Mureşan, Geo Bogza, Mircea Ivănescu, Gellu Naum,  au fost câţiva dintre scriitorii apreciaţi, amintiţi de Gabriel Nedelea . El continuă să ne uimească devoalând  câteva momente  din viaţa lui Virgil Mazilescu, obsedat de Rodica,  ,,o femeie pe care a iubit-o absolut dezlănţuit... ştiu o poveste  care aminteşte de obsesia poetului pentru Rodica,  acesta a  împrumutat  o sumă foarte mare de bani, de la doi critici care-l apreciau, Eugen Ilie şi Nicolae Manolescu şi i-a cumpărat mobilă Rodicăi care l-a dat afară după trei zile...’’.  Gabriel Nedelea încheie citind din opera poetului  Virgil Mazilescu.  Un gest impresionant  a fost acela a lui Ştefan Ciobanu care i-a dăruit prietenului său, Gabriel Nedelea, un autograf  aparţinând poetului Virgil Mazilescu.  Emiţionat fiind de gestul lui Ştefan, Gabriel mărturiseşte în încheierea momentului său literar : ,,Vreau să vă spun ce cred eu despre prietenie, pentru că suntem la Pariu pe Prietenie, nimic nu leagă prietenii mai trainice decât poezia. Am toată convingerea în acest lucru’’.

Titi Petrovici ne asigură următorul moment muzical interpretând ,,Dona Dona Do’’, , Romanţă fără ecou’’, versuri Ion Minulescu,  câteva dintre melodiile interpretate de folkist.

,,Iulia Bolcu, ardeleancă, studentă la Politehnică...’’,  aşa se prezintă, succint,  înainte de a ne cânta, o tânăra talentată, prietenă fidelă a Pariului.  ,,de când cânţi?’’(S.T.) ,,am început cu recitarurile pentru Moş Crăciun, am continuat cu recitalurile pentru prieteni în cămin şi am ajuns într-un final aici’’(I.B.).  Într-adevăr o voce care mângâie auzul şi sufletul oricărui iubitor de frumos.

O altă prietenă care a intrat în familia Pariului pe Prietenie este tânăra talentată Ana Maria Dumitrescu, o voce curată care reuşeşte să  capteze atenţia publicului.

,,Îngerii Cantos’’ încheie seara de 9 iunie.

Contribuţia Editurii Litera a fost şi de această dată pe măsura spectacolului oferit de invitaţii serii. Cărţile dăruite au fost oferite ca premiu celor mai atenţi participanţi la eveniment care au răspuns corect la întrebările puse de invitaţi sau moderatori.

Pariul pe Prietenie, un negustor  care cumpără zâmbete,  deschide suflete,  aprinde lumini în privirile celor prezenţi,  serveşte cocktailuri  pentru suflet, vinde iluzii oamenilor care încă mai cred că muzica şi farmecul cuvintelor frumoase îmblânzesc spiritul . 

Ave prieteni

FLACĂRA LUI ADRIAN PĂUNESC - Oameni de valoare în umbra modestiei - scriitorul Mihai Hafia Traista

Mihai-Hafia Traista

Scriitor şi jurnalist de expresie ucraineană, Mihai-Hafia Traista reuşeşte să se impună în lumea literară contemporană printr-un stil autentic, fiind un păstrător fidel al obiceiurilor şi tradiţiei româneşti, lecturile sale păstrând limbajul specific zonei maramureşene şi portul omului simplu din mediul rural,  realizând prin intermediul regionalismelor atmosfera zonei căreia îi aparţine. Înzestrat cu  spirit umoristic nativ, Mihai-Hafia Traista reuşeşte să ţină lectorul aproape de scrierile sale, realizând printr-o tehnică bine stăpânită, bazată pe cunoaşterea tipologiei umane, personaje în jurul cărora se nasc poveşti de viaţă, cu caracter moralizator, făcând haz de necaz.

Născut la 15 iunie 1965, Sighetu Marmaţiei, Maramureş, scriitorul Mihai-Hafia Traista  a absolvit Facultatea de Jurnalism si Facultatea de Limbi si Literaturi Străine la  Universitatea din Bucureşti. Este membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2012, preşedintele Asociaţiei Culturale - Creştine a Ucrainenilor din România, ,,Taras Şevcenko”, secretar de redacţie al revistei scriitorilor ucraineni din România -  ,,Nas Holos” (,,Vocea noastra”), redactor şef al Revistei trimestriale de literatură, artă şi cultură - ,,Mantaua lui Gogol”.

Publică  articole, proză, grafică, poezie în publicaţii din Ucraina, Ungaria, Danemarca, Anglia, Canada, Italia – în Diaspora ucraineană, ilustreză cărţi.

Cărţi publicate: Simfonia ierbii de mătase, Editura Mustang, Bucureşti, 2001 (poezii, lb. ucraineană); Dimineţi azurii, Editura Mustang, Bucureşti, 2004 (proză scurtă, lb. ucraineană); Suflet de hutul, Editura RCR Editorial, Bucuresti, 2008 (nuvele, lb. ucraineană); Nu da crezare ochilor tăi, Editura RCR Editorial, Bucuresti, 2009 (proză umoristică lb. ucraineană); Pe cărări de mălin, Editura RCR Editorial, Bucureşti, 2009 (povestiri şi poveşti pentru copii, lb. ucraineană); Puntea, Editura RCR Editorial, Bucureţti, 2010 (proză umoristică lb. ucraineană); Ibovnice cu ochi de Maramures. (proză umoristică şi teatru); Omul de dincol . Femeia în mov (nuvele lb. română, editura Librarium Haemus, 2013); Zâmbete Maramureşene,  Editura RCR Editorial, Bucuresti, 2013 (proză umoristică lb. ucraineană).

Piesa de teatru se joaca la Teatrul Eugen Ionescu din Slatina, de catre trupa ProArt, în regia lui Ion Nicu Popa (PIN)

*C.M. – Ai o gamă amplă de creaţii, începând cu articole apărute în diverse publicaţii din ţară şi din afara ei, poezii scrise în formă fixă şi în vers alb, continuând cu proză scurtă umoristică, proză cu tentă religioasă, istorică, literatură pentru copii, ai scris  şi o piesă de teatru, eşti pasionat şi realizezi grafică,  o grafică bazată pe imagini, personaje din basme, ilustrezi cărţi. Te regăseşti  în toate aceste genuri? Care este cel mai apropiat sufletului tău şi de ce?

M.H.T. – Trăiesc din ceea ce scriu şi desenez. Colaborez cu mai multe publicaţii, trebuie să scriu în fiecare lună o povestire sau poveste pentru copii şi să o ilustrez, pe urmă am rubrici permanente de umor în câteva publicaţii, trebuie să scriu şi proză scurtă pentru câteva publicaţii în care apar aproape în fiecare număr. De multe ori scriu la comandă, mai ales studii literare, eseuri, recenzii de cărţi, dar şi proză. Trebuie să scrii ce îţi cere redactorul şef al fiecărei publicaţii, el plăteşte tu construieşti, confecţionezi ce îţi cere. E ca în orice meserie. Un tâmplar bun face mese, scaune, dulapuri, dar va face şi un sicriu dacă i se va comanda, de aceea este tâmplar, poate nu-l va face cu mare plăcere, dar îl va face cu aceeaşi pricepere ca şi dulapul sau scaunul. Desigur că mă regăsesc în fiecare dintre aceste genuri. Şi fiecare îmi pare cel mai important în momentul în care scriu. După aceea îmi par toate la fel de importante.    

*C.M.-  Eşti  secretar de redacţie al revistei scriitorilor ucraineni din România -  "Nas Holos" (Vocea noastra).  După câte ştiu, ucrainenii reprezintă ca mărime, cam al treilea grup etnic din ţară, având în jur de 60.000 de persoane. Cum se împacă literatura ucraineană cu cea românească? Ce cuprinde ,,Naş Holos’’?

M.H.T – Literatura ucraineană din România este un altoi al literaturii române pe trunchiul literaturii ucrainene, continuitatea ei este asigurată de trecut și prezent, de venirea noilor talente, din cele două mari și veșnic proaspete izvoare de inspirație: literaturile ucraineană și română. În plus, înflorirea literaturii ucrainene din România este călăuzită mereu de marile genii tutelare ale popoarelor ucrainean și român: Taras Șevcenko și Mihai Eminescu care sunt stelele călăuzitoare în marea aventură lirică pe mările furtunoase ale literaturii și prin golfurile marilor ei speranțe.

Prima tribună a noii literaturi ucrainene din România a fost publicația de limbă ucraineană „Novyi vik” („Vilne Slovo”, în prezent), înființată în anul 1949. În jurul acesteia și-au unit condeiele și talentele primul val de scriitori ucraineni din Bucovina care s-au refugiat în România. Cel de-al doilea val de scriitori, toți originari din România, a fost format din tinerele talente Ivan Fedko, Stepan Tkaciuc, Iuri Pavliș, Myhailo Mihailiuk, Corneliu Irod şi alții. Al treilea val de scriitori s-a compus din poeții Ivan Kovaci, Mykola Corsiuk, Myhailo Nebeleak, Pavlo Romaniuk, Ivan Onujyk, Teofil Reboșapka etc. Apoi noua literatură ucraineană din România și-a urmat cursul firesc.

Dar adevărata și impetuoasa dezvoltare a noii literaturi ucrainene din România a început odată cu înființarea editurii ,,Kriterion” și a cenaclului literar ucrainean din București, iar scriitorii Gheza Domokos, și Zaharia Stancu, au fost mentorii spirituali și nași noii literaturi ucrainene din România. Zaharia Stancu a aprobat înființarea cenaclului literar ucrainean sub patronajul Uniunii Scriitorilor din România, iar Gheza Domokos a început să dea undă verde spre tipografii scrierilor semnate de noua pleiadă de scriitori ucraineni din România. Și astfel, an de an, s-au înmulțit nu numai scriitorii ucraineni din România, ci și operele literare, cu precădere volumele de poezii. Literatura ucraineană din România, deși destul de tânără, prin valorea ei a devenit portdrapelul și exemplul demn de urmat de literaturile Diasporei ucrainene, inclusiv din Canada și S.U.A., care se afirmă de peste două secole. Mulți scriitori ucraineni din România sunt laureați ai premiilor Uniunii Scriitorilor din România și ai altor premii de mare prestigiu din Ucraina și Diaspora ucraineană.

,,Naş Holos” este revista scriitorilor ucraineni din România în care îşi publică propiile creraţii literare: proză, poezie, eseuri, studii literare dar şi foarte multe traduceri din limba română. Publicaţia este distribuită în întreaga Diasporă, fiind considerată una dintre cele mai prestigioase reviste de literatură ucraineană din lume.

*C.M. –  Mihai-Hafia Traista este redactor şef al Revistei ,,Mantaua lui Gogol’’. Am citit cele două reviste pe care mi le-ai dăruit la Pariu  pe Prietenie. Am găsit acolo autori despre care n-am auzit, dar care scriu fără cusur poezie, proză, interviuri cu scriitori, studii literare, am citit cu interes cronica scrisă de tine, cronica romanului ,,Depech Mode’’, autor Serghei Jadan. M-am bucurat găsind articole şi lecturi în proză, semnate de scriitori consacraţi: Rodian Drăgoi (Arta poetică în proză), Nicolae Cornescian (Foileton: Extreme II), Leo Butnaru (Noua generaţie şi panfuturismul) etc. De ce Mantaua lui Gogol­ şi ce-şi propune în continuare această revistă?

M.H.T – Mottoul revistei este ,,Noi toţi ne tragem din Mantaua lui Gogol” în plus, atât Dostoievski căruia îi aparţin cuvintele de mai sus, cât şi Gogol au fost de naţionalitate ucraineană, la fel ca şi Bulgakov şi mulţi alţii.

,,Mantaua lui Gogol” în primul rând promovează cultura şi literatura ucraineană, mai ales cea contemporană, căci în România datorită tensiunilor politice exisistente între cele două ţări vecine, aproape nu se traduce nimic din această literatură, care trăişte un reveriment aproape miraculos. În afară de ,,Moscoviada”, ,,Douăsprezece inele” şi “Europa mea” a lui Iuri Andruhovici  şi  ,,Studii în teren despre sexul ucrainean” a lui Oxana  Zabujko cititorului român nu îi sunt cunoscute operele unor scriitori de valoare care se află pe rafturile librăriilor din întreaga lume cum ar fi: Serhiy Zhadan, Maria Matios, Taras Prohasiko, Evghenia Kanonenko, Yuri Vinniciuk, Tania Maliarciuk, Jurij Izdryk, Lubko Dereş ş.a. La fel publicăm creaţiile scriitorilor români din ţară, precum şi din Diaspora română, Republica Moldova,  dar şi creaţiile scriitorilor altor minorităţi.

*C.M.- Eşti printre puţinii autori care prin lecturile lor  stârnesc rîsul. Am spus mereu că râsul este o terapie antistres. Am găsit acest tratament în proza ta descoperind un personaj drag mie, Unchiul Fedea, protagonistul multor ,,pătăranii’’. Cum s-a născut unchiul Fedea? De unde îţi alegi personajele? Există şi un sâmbure de adevăr în episoadele cu unchiul?

M.H.T. – Unchiul Fedea, este un personaj real, care a facut parte din garda lui Lenin, asta era cartea lui de vizită, poate nici nu a făcut, nu are nici o importanţă, important este că oamenii nu l-au uitat, era un fel de ,,Păcală” al satului, numai că desori se păcălea pe sine însuşi. Multe din ,,pătărăniile” sale au fost transmise din generaţie în generaţie, sunt cunoscute de toţii oamenii din sat, de aceea am crezut că este datoria mea să ajut la păstrarea amintirii acestui unchieş simpatic.  Consătenii mei şi acum îmi povestesc tot felul de întâmplări cu unchiul Fedea, unele sunt inventate de ei, altele sunt bancuri în care îl plasează pe unchiul Fedea ca erou principal, la fel am păţit  şi cu baba Hafiţa care este tot un personaj real.

*C.M. – În nuvela ,,Baba Hafiţa’’ ai ales ca motto o strofă semnată de Adrian Păunescu. De ce ai simţit nevoia să-l alegi ca autor al motto-ului? L-ai cunoscut pe Adrian Păunescu?

 M.H.T – Nu, din păcate, nu am avut această onoare. Dar în shimb cunosc bine opera lui Adrian Păunescu, iar strofa pe care am ales-o ca motto: ,,Şi, din nedreptate-n nedreptate,/ Nu ştiu cum se face că, la noi,/ Tot ţăranii le plătesc pe toate,/ Chiar primind pământul înapoi.” exprimă adevărul despre patima ţăranilor, care au fost asupriţi sub toate regimurile chiar şi acum sub Imperiul Uniunii Europene.

*C.M.- Scrii poezie, o faci cu discernământ şi mai ales cu spirit ludic, folosind limbajul literar, plăcut, un joc de cuvinte în care se împletesc stările de visare cu cele elegice, stări platonice cu cele de o sensibilitate specifică scriitorilor optzecişti. Este poetul un instrument al imaginaţiei sale căutându-se, reinventându-şi cu fiecare stare de spirit alt ego? Sau poezia a devenit o unealtă a intemperanţei juvenile, o formă de a se evidenţia a celui care scrie? Cum ţi se pare poezia ultimilor 10 ani?

M.H.T – Rareori cochetez cu poezia, cunosc prea puţin poezia contemporană românească ca să pot răspunde la întrebare. Îmi place poezia clasică.  Dintre poeţii contemporani îmi plac Coşovei şi Ion Mureşan.

*C.M. – Ai amintit  despre ,,Primăvara poeţilor’’. Ce sărbătoare este aceasta şi când va avea loc, ţinând cont ca luna mai este ultima luna de primăvară? Vorbeşte-ne puţin despre  însemnătatea acestei sărbători în lirica actuală.

M.H.T. – ,,Festivalul Le Printemps des Poètes”, aflat la a XV-a ediţie în Franţa, a fost importat în România prin demersurile poetei şi traducătoarei Linda Maria Baros, anul trecut la a VIII-a ediţie din România a participat şi Asociaţia ,,Taras Şevcenko” împreună cu Uniunea Scriitorilor din România prin organizarea unei manifestări literare nimită ,,Poezia română de astăzi” la care au participat poeţi români şi ucraineni. Nu ştiu încă data precisă, dar sunt sigur că şi anul acesta vom organiza o asemenea manifestare în colaborare cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti.

 *C.M.- Este ştiut faptul că lumea scriitorilor aparţine bărbaţilor. Sunt femeile o verigă atât de slabă, de neluat în seamă, devreme ce în ,,Mantaua lui Gogol’’ prezenţa acestora este modestă, către deloc? Spun asta pentru că într-un număr al revistei am găsit doar două poete, iar în cel de-al doilea, nici una. Cu siguranţă cunoşti  scriitoare contemporane. Apreciezi vreuna dintre ele?

M.H.T – În ,,Mantaua lui Gogol” publicăm ce ni se trimite, din păcate am primit puţine materiale semnate de femei, asta nu înseamnă că ele ar fi o verigă slabă, Doamne fereşte! Dar sper că numărul viitor să se îmbogăţească cu cel puţin cu două nume: al tău şi al Adrianei Lisandru. Desigur apreciez multe scriitoare contemporane, mai ales cele care scriu proză aş aminti aici pe Silvia Zabarcencu, Catia Maxim, Doina Ruşti şi bineînţeles Claudia Minela.

*C.M. –,,Ibovnice cu ochi de Maramureş’’ este piesă de teatru. Ai intrat şi în acest domeniu scriitoricesc penuric. Există din ce în ce mai puţini scriitori care se încumetă să realizeze piese de teatru. Cum este teatrul contemporan, care sunt temele principale abordate?

M.H.T. – Aş răspunde la acestă întrebare astfel: Sunt din ce în ce mai puţini regizori care pun în scenă o piesă scrisă de un autor român nu prea cunoscut, fie el chiar un scriitor bun. Piesa mea a avut noroc cu regizorul Ion Nicu Popa, care a ales să pună în scenă alături de piesa lui Valeriu Butulescu ,,Logodnicile aterizează… la Paris” şi ,,Ibovnicele cu ochi de Maramureş”. Ambele piese sau bucurat de succes. Acum am terminat o altă piesă, tot comedie ,,Logodnicii Amaltheiei” să vedem ce soartă va avea…

*C.M. – Din activitatea ta literară lipseşte romanul. Pe când un roman semnat Mihai Traista?

M.H.T – Am scris deja două romane în limba ucraineană: ,,Conokrad” şi ,,Între dragoste şi moarte” ele au apărut în foileton, primul în revista ,,Naş holos”, iar  al doilea în periodicul ,,Ucrainskyi visnyc” (,,Curierul ucrainean”), dar şi unul în limba română ,,Castelul din Rónaszék” câteva fragmente din el au apărut în revista ,,Suspans.ro” al editurii ,,Nemira”. Toate urmează să apară şi sub formă de carte.

C.M. - Îţi mulţumesc pentru că ai acceptat să răspunzi acestui interviu. În încheiere te-aş ruga să laşi câteva gânduri cititorilor Revistei ,,Flacăra lui Adrian Păunescu’’.

M.H.T – Doresc revistei ,,Flacăra…” să nu se stingă niciodată, iar cititorilor ei să ardă în sufletele lor flacăra nestinsă a iubirii de frumos şi adevăr.

PARIU PE PRIETENIE 9 IUNIE LA MOJO CLUB

Societatea oamenilor zero-dimensionali se desfășoară respectând cu strictețe legile tropismelor. Când intră șefu', oamenii zero-dimensionali se ridică și fac reverențe, face șeful o glumă - râde tot biroul, este șeful încruntat - lumea privește grav și e tristă. Evadarea dintr-o astfel de societate ne este la îndemână, în general se întâmplă vineri seară, iar duminică, 9 iunie 2013, putem petrece împreună o seară în afara dimensiunilor și normelor impuse, o seară de Pariu pe Prietenie.

Îngerii CANTOS, Teodora Ionescu, Eugen Avram, Tică Lumânare, Felix Nicolau, Gabriel Nedelea cu Opera Poetică Virgil Mazilescu, Sorin Teodoriu, Ștefan Ciobanu, cu toții vă așteptăm de la ora18:00 la Mojo Club Music din București, strada Gabroveni nr. 14. 

Lansarea cărţii Operă Poetică Virgil Mazilesc sperăm să vă atragă într-un număr cât mai mare, pentru că avem de a face cu un autor de o ţinută poetică deosebită, autor care a ales să fie un scriitor caltitativ şi nu cantitativ, cuprins atât de rar în paginile unei cărţi. Mulţumim lui Gabriel Nedelea că a ales să lanseze cartea la Pariu pe Prietenie.

Intrarea este liberă.