RADIO VOCATIV

sâmbătă, 17 martie 2012

DEGEABA


doctore
nu mă face să-ţi spun unde mă doare de sfaturile tale
să nu bei să nu fumezi să nu mănânci gras
să te culci devreme să faci dragoste cu pipeta
mă laşi?

acum
am chef
să mor

vreau să alunec pe ghenă
e atât de bine să nu-ţi pese
e atât de bine să nu simţi decât vântul fluierând
ca un clopot bătrân
ştirb zdrenţuit de rugină

m-am săturat să lupt
sfârşitul e aproape
îl simt
ca pe golanul ce pândeste să-ţi fure portofelul
e în cârdăşie cu timpul
şi se grăbeşte să mă predea pământului

viaţa merită trăită atât cât eşti în putere
e toreadorul care te provoacă
eşti taurul care luptă
când nu mai poţi
la abator cu tine

de ce trebuie să mă târăsc precum tăcerea în gânduri chinuite
de ce trebuie să mă hrănesc cu medicamente şi amintiri
de ce
să umplem bisericile cu umbra celor ce-au fost
sperând la viaţa veşnică
 
las-o moale doctore


acum
am chef
să mor

5 comentarii:

  1. "de ce trebuie să mă târăsc precum tăcerea în gânduri chinuite
    de ce trebuie să mă hrănesc cu medicamente şi amintiri
    de ce
    să umplem bisericile cu umbra celor ce-au fost"

    restul - delete!
    tacere tarandu-se... superb! urat dar superb! mai corect: cutremurator!

    prozaic acest "ma hranesc cu medicamente si amintiri dar realist ca o injectie in fund! barrr! nu suport nici macar ideea! sesizezi "impiedicarea": ...hranesc cu... ?

    ultima imi da cu gheata pe sub pijamale: NOI umplem bisericile cu umbre...
    nici nu stiu cum sa spun: "corect" e dureros, "adevarat" e neadevarat...
    e o inclestare lacoonica intre minte si spirit.

    restul: delete!

    RăspundețiȘtergere
  2. iaca pozna, am uitat ceva! daca eu , PERFECTUL, am facut o greseala, inseamna ca 21 decembrie 2012 chiar exista! (emoticon cu ras)

    superba personificarea "sfarsitul ma preda pamantului". ideile rasar de aici ca iarba in luna lui marte...

    RăspundețiȘtergere
  3. delete?
    ok
    si ce ramane? postează tu - cap coadă - după ,,mintea ta în gândul ei'', cam ce merită să rămână, astfel încât poezicerea să păstreze tematică şi ideea contextuală.

    să vedem, spuse orbul!

    RăspundețiȘtergere
  4. Iaca fac, Antonio e un bun executant:

    sfârşitul e aproape
    îl simt
    e în cârdăşie cu timpul
    şi se grăbeşte să mă predea pământului
    de ce trebuie să mă târăsc precum tăcerea în gânduri chinuite
    de ce trebuie să mă hrănesc cu medicamente şi amintiri
    de ce
    să umplem bisericile cu umbra celor ce-au fost

    .............
    cutremurător...
    un tablou precum coborârea in iad, de la Voroneţ...

    RăspundețiȘtergere
  5. da, imi place
    nu e rau
    si zici ca nu te tenteaza sa scrii un discurs liric sau ungand in proya scurta?
    daca tot nu ramane eu spun: pacat

    RăspundețiȘtergere

Share |