vîntul, mesagerul furtunii,dă buzna în cameră .
răvăşeşte tăcerea perdelei, aleargă haotic, partiturile de pian se ciocnesc în fugă de frunze, telegrame fulger respinse de copac, demonul pocneşte cu degete rigide, zgârie cu ramuri străluciri de gheaţă adunate pe geam, stropi mari şi reci stepuiesc pe streaşină, o umbră păşeşte uşor spre mine, capacul se ridică, mă atinge, ca o şoaptă de dragoste în întuneric, le simt mâinile atingându-mi trupul...
preambul, simfonia iubirii- Ballade pour Adeline-
degetele îmi mângâie clapele într-un vals de Chopin rătăcit în saloane de cuarţ,
Hayden- mă ridică la cer în rafale de ploaie
mă leagănă Bach în dorinţe Nocturne,
iar Schumann mă poartă în grădini Arabeske de păcate.
mă las devorată de pasiunea lui Mozart.
sunt amanta singurătăţii lor
viscerată de flacăra patimei
muzica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu